Ziua Absintului, 5 martie – una dintre cele mai controversate băuturi spirtoase din istorie

Lichidul smarald își cheamă admiratorii, promițând o experiență aproape mistică. Pe măsură ce apa rece ca gheața se scurge peste cubul de zahăr așezat pe lingurița specială, aroma devine intensă și cuceritoare. Așa-numita „Zână Verde” pare să șoptească secrete, însă trebuie prudență: prea multe înghițituri pot transforma farmecul într-o experiență copleșitoare.

Ziua Absintului celebrează una dintre cele mai controversate băuturi spirtoase din istorie. Timp de secole, absintul a fost apreciat de artiști, scriitori și aristocrați, fiind considerat băutura preferată a celor implicați în lumea creativă.

Cunoscut și sub numele de „Zeița Verde”, „Doamna Verde” sau „Zâna Verde”, absintul a fost asociat cu ideea că ar stimula imaginația și fluxul creativ. Această zi își propune să readucă în atenție istoria și moștenirea sa, încurajând adulții să îl descopere în mod responsabil.

Istoria Zilei Absintului

Originea exactă a absintului nu este complet clară. Obținut din extracte și frunze de pelin, este posibil ca rădăcinile sale să fie legate de remedii medicinale folosite încă din Grecia Antică.

Conform legendei, absintul a apărut ca un elixir universal brevetat în jurul anului 1792 de către doctorul francez Pierre Ordinaire. Rețeta a continuat să fie comercializată în Europa drept tonic medicinal.

În 1797, în Couvet, Elveția, a fost înființată prima distilerie de absint. Producătorii cunoscuți sub numele Pernod Fils au realizat una dintre cele mai populare mărci până în 1914, an în care băutura a fost interzisă în Franța.

În anii 1840, soldații francezi primeau absint ca măsură preventivă împotriva malariei. Întorși acasă, au adus cu ei gustul pentru această băutură, care a devenit rapid populară în toate clasele sociale. Producția de masă a dus la scăderea prețului, iar absintul a devenit una dintre cele mai consumate băuturi alcoolice din Franța.

Totuși, conținutul ridicat de alcool și acuzațiile că ar provoca violență și tulburări sociale au dus la interzicerea sa în numeroase țări la începutul secolului XX. Consumul a fost reluat abia în a doua jumătate a secolului, cu restricții privind conținutul de tujonă.

Deși este adesea numit lichior, absintul nu este îndulcit, ceea ce îl încadrează în categoria băuturilor spirtoase distilate. Gustul său amintește de anason, fiind puternic și ușor amar.

Cum poate fi sărbătorită Ziua Absintului

Această zi este destinată exclusiv adulților care au vârsta legală pentru consumul de alcool.

Bucură-te de ritualul absintului

Metoda tradițională de servire presupune așezarea unui cub de zahăr pe o linguriță specială perforată, poziționată deasupra unui pahar cu absint. Se toarnă apă rece peste zahăr, iar lichidul capătă un aspect lăptos, fenomen numit „louche”. Zahărul și apa reduc intensitatea gustului și a tăriei.

Descoperă arta sfârșitului de secol XIX

Perioada de apogeu a absintului a coincis cu efervescența artistică din Parisul boem. Printre personalitățile asociate cu această băutură se numără:

• Eduard Manet, care a pictat „Băutorul de absint”.
• Oscar Wilde, autorul romanului „Portretul lui Dorian Gray”, care a vorbit despre efectele sale asupra percepției.
• Vincent van Gogh, cunoscut pentru consumul său de alcool, inclusiv absint.

Prepară cocktailuri cu absint

Pentru cei care îl consideră prea puternic simplu, absintul poate fi integrat în cocktailuri:

• Death in the Afternoon: absint, șampanie, sirop simplu
• Sazerac: coniac, secară, absint, whiskey, zahăr, bitter
• Fairy Godmother: absint, lichior de soc, ananas, lămâie, lime
• Corpse Reviver No. 2: gin, lichior de portocale, vermut alb dulce, suc de lămâie, absint

Explorează creativitatea personală

În spiritul tradiției artistice, această zi poate fi un prilej de a explora desenul, pictura, muzica sau orice formă de expresie creativă. Important este procesul, nu rezultatul final.

Curiozități despre absint

• În Parisul boem exista „ora verde”, în jurul orei 17:00, când cafenelele erau pline de consumatori de absint.
• Popularitatea sa a crescut după epidemia de filoxeră care a afectat podgoriile Franței, făcând vinul mai scump.
• Studiile moderne au arătat că nivelurile istorice de tujonă erau mult mai scăzute decât se credea.
• În Uniunea Europeană, conținutul de tujonă este reglementat prin limite stricte.
• Celebrul caz al fermierului elvețian Jean Lanfray din 1905 a contribuit la interzicerea absintului, deși acesta consumase mai multe tipuri de alcool în acea zi.
• Efectul tulbure „louche” apare din cauza uleiurilor esențiale din anason și fenicul care devin insolubile la diluare.
• New Orleans a jucat un rol important în menținerea culturii absintului în Statele Unite, inclusiv prin celebrul cocktail Sazerac.

Întrebări frecvente

Provoacă absintul halucinații?
Cercetările moderne arată că nivelul de tujonă din absintul actual este prea mic pentru a produce efecte halucinogene.

De ce a fost interzis?
Mișcările de temperanță și temerile privind efectele sale au dus la interdicții la începutul secolului XX.

Cum a revenit pe piață?
În anii 1990 și 2000, producătorii au demonstrat că respectă standardele moderne de siguranță, iar interdicțiile au fost ridicate în mai multe țări.

Ziua Absintului reprezintă o ocazie de a reflecta asupra istoriei, culturii și miturilor care au înconjurat această băutură legendară, cu respectarea responsabilității și a moderației.

---

Sursa: daysoftheyear • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required: https://radiomania.ro