Sin categoría

Cine a fost Sfântul Andrei, protectorul românilor: tradiții și credințe pentru ziua de 30 noiembrie

Escrito por radio10.es el 30 de noviembre de 2025

Sfântul Andrei ocupă un loc aparte în cultura și spiritualitatea românilor. Considerat Apostolul care a adus prima dată creștinismul pe teritoriul României de astăzi, el este sărbătorit pe 30 noiembrie într-o zi plină de simboluri, obiceiuri și credințe străvechi.

Figurile religioase îl descriu drept „cel Întâi chemat”, iar tradițiile populare îl plasează în centrul unei nopți mistice, unde lumea văzută și nevăzută par să se atingă.

Un îndemn la unitate

În fiecare an, preoții vorbesc despre această sărbătoare ca despre un moment al solidarității. În vremuri de încercare, credincioșii sunt chemați să se apropie unii de alții și să înțeleagă că forța unei comunități vine din unitate, nu din dezbinare.

Este un mesaj care a însoțit această sărbătoare timp de secole, în special în perioade dificile pentru societate.

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei era originar din Betsaida, pe malul Lacului Ghenizaret. Pescar de meserie, a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul înainte ca, potrivit Evangheliei, să-l recunoască pe Iisus ca Mesia și să-l anunțe pe fratele său, Simon-Petru: „Am găsit pe Mesia.”

Pentru că a fost primul dintre apostoli care L-a urmat pe Hristos, tradiția îi spune „cel Întâi chemat”.

După Înviere și Cincizecime, Andrei a pornit în misiune de propovăduire în mai multe regiuni: Bitinia, Bizanț, Tracia, Macedonia, teritoriile de la Marea Neagră, până în Sciția – zona care cuprinde Dobrogea de astăzi. De aceea este considerat Apostolul românilor.

Sfântul Andrei a avut un sfârșit martiric la Patras (Grecia), unde a fost răstignit pe o cruce în formă de X – Crucea Sfântului Andrei.

Cum a devenit protectorul României

În 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit că Sfântul Andrei să fie sărbătorit cu cruce roșie. Doi ani mai târziu, el a fost proclamat oficial Ocrotitorul României.

Tradiția vorbește despre trecerea Apostolului prin Dobrogea, unde o peșteră considerată locul său de odihnă a devenit ulterior așezământ monahal.

Ziua de 30 noiembrie este sărbătoare legală în care nu se lucrează, marcând începutul perioadei de iarnă și preambulul sezonului sărbătorilor.

Tradiții, superstiții și obiceiuri

Noaptea Sfântului Andrei este una dintre cele mai bogate în ritualuri populare din întregul calendar românesc. Unele obiceiuri sunt precreștine, altele au fost reinterpretate în timp, dar toate rup, simbolic, granița dintre lumea văzută și cea nevăzută.

Protecție împotriva spiritelor rele

Se spune că „umblă strigoii” care aduc pagubă gospodăriilor, de aceea oamenii folosesc usturoiul ca mijloc de apărare. Ușile, ferestrele și grajdurile sunt unse cu usturoi zdrobit, iar câte un cățel păstrat peste an este folosit pentru protecție și vindecare.

Se mai aprind candele lângă icoane, se împrăștie firimituri de pâine în curte, iar animalele primesc busuioc sfințit.

Semne pentru iarnă și anul care vine

– Crenguțe de vișin puse în apă; dacă înfloresc până la Crăciun, anul următor va fi bogat.
– Grâu semănat în ghiveci; firele viguroase semnifică noroc și prosperitate.
– Cepe lăsate până la Crăciun; cele stricate prevestesc luni ploioase, cele bune – perioade roditoare.

Ritualuri pentru fete

Fetele nemăritate încearcă să își vadă ursitul:
– pun busuioc sfințit sub pernă;
– folosesc un pahar cu apă „neîncepută” și o verighetă sfințită;
– în unele zone, un ritual cu oglinda ar arăta chipul viitorului soț.

Lupii și legendele

Se spune că în noaptea Sfântului Andrei lupii „vorbesc”, își pot mișca gâtul și devin periculoși. Un om care le aude conversațiile ar afla secrete, dar ar rămâne blestemat. Animalele sunt protejate cu cruci din ceară de albine, iar gospodarii evită munca în această zi.

Semne despre iarnă

Dacă noaptea de Sfântul Andrei e senină și caldă, iarna va fi blândă. Dacă ninge, plouă sau este lună plină într-un cer întunecat, se anunță troiene mari.

Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei

Sfântul Andrei nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și una dintre cele mai răspândite onomastici din România.

Datele Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor arată că aproximativ 970.000 de români poartă numele Andrei, Andreea sau diversele lor derivate și își sărbătoresc ziua numelui pe 30 noiembrie.

Dintre aceștia, 535.919 sunt bărbați care poartă numele Andrei sau forme derivate, iar 435.380 sunt femei cu numele Andreea sau variante ale acestuia.

Popularitatea numelui confirmă atât puternica tradiție religioasă legată de Apostolul Andrei, cât și continuitatea culturală a acestei sărbători în familiile românești.