Un continent vechi de 140 de milioane de ani se rupe treptat. Cum ar putea apărea un nou ocean pe Pământ

Africa de Est se desprinde lent de restul continentului, iar oamenii de știință spun că procesul este mai avansat decât se credea până acum. Un rift activ din Kenya și Etiopia a ajuns într-un punct critic, iar peste milioane de ani ar putea duce la apariția unui nou ocean pe harta lumii.

Scoarța terestră a ajuns la un prag critic

Pentru oameni, câteva milioane de ani par imposibil de imaginat. Pentru geologi însă, acest interval este considerat relativ scurt. Din acest motiv, cercetătorii spun că Africa se rupe „mai repede” decât estimările anterioare, chiar dacă schimbările nu vor putea fi observate direct în timpul vieții noastre.

„Am descoperit că riftingul în această zonă este mai avansat, iar scoarța terestră este mai subțire decât se aștepta oricine”, a explicat Christian Rowan, geolog la Universitatea Columbia.

Studiul s-a concentrat asupra Riftului Turkana, o regiune care se întinde pe sute de kilometri prin Kenya și Etiopia. Cercetătorii au analizat date seismice colectate anterior și au calculat grosimea scoarței terestre din zonă, iar concluziile au fost surprinzătoare.

În centrul riftului, scoarța are doar aproximativ 13 kilometri grosime. În schimb, la marginile regiunii, aceasta depășește 35 de kilometri.

Această diferență este extrem de importantă pentru geologi. Atunci când scoarța unei zone de rift scade sub aproximativ 15 kilometri grosime, ea intră într-o etapă numită „gâtuire”. După acest punct, separarea continentală devine aproape inevitabilă.

„Cu cât crusta devine mai subțire, cu atât devine mai slabă, ceea ce contribuie la continuarea procesului de riftare”, a mai spus Rowan.

Cum se va forma noul ocean

Potrivit Encyclopaedia Britannica, partea vestică a supercontinentului Gondwana, adică Africa și America de Sud, s-a separat de partea estică în urmă cu aproximativ 180 de milioane de ani. Ulterior, Oceanul Atlantic de Sud a început să se formeze acum circa 140 de milioane de ani.

Specialiștii subliniază însă că Africa nu se va rupe brusc. Procesul va continua foarte lent, pe parcursul a milioane de ani.

Următoarea etapă se numește „oceanizare”. În această fază, scoarța terestră se va întinde atât de mult încât magma din interiorul Pământului va începe să iasă la suprafață. Magma se va răci treptat și va forma un nou bazin oceanic.

În timp, acel bazin va deveni fund de mare, iar apa din Oceanul Indian va pătrunde în regiune. Astfel va lua naștere un nou ocean.

Un fenomen asemănător este deja observat în Depresiunea Afar, în nord-estul Africii, aproape de Marea Roșie. Geologii monitorizează această regiune de mulți ani, deoarece oferă indicii importante despre modul în care se formează oceanele.

Placa africană se divide în două

Deși continentele par fixe, ele sunt într-o mișcare continuă, doar că extrem de lentă. Cu peste 200 de milioane de ani în urmă, toate continentele erau unite într-un singur supercontinent. În timp, acestea s-au separat și au format actuala configurație a Pământului.

Sistemul Riftului Est-African este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale acestei transformări geologice.

Placa africană se împarte treptat în două mari componente:

• placa nubiană, aflată în vest și care include cea mai mare parte a continentului;
• placa somaleză, aflată în est și care include mare parte din coasta estică a Africii și insula Madagascar.

În zonele unde plăcile tectonice se ciocnesc apar lanțuri muntoase. În schimb, acolo unde plăcile se îndepărtează una de alta pot apărea noi oceane.

Descoperirea schimbă și teoria despre fosilele umane

Noua cercetare are implicații importante și pentru istoria evoluției umane. Zona Riftului Turkana este una dintre cele mai bogate regiuni din lume în fosile de hominizi timpurii și a fost considerată mult timp esențială pentru înțelegerea originii omului.

Totuși, cercetătorii sugerează acum că regiunea nu era neapărat mai importantă pentru strămoșii oamenilor decât alte zone din Africa.

Este posibil ca activitatea geologică intensă să fi creat condiții ideale pentru conservarea fosilelor, ceea ce explică numărul mare de descoperiri făcute aici.

Oamenii de știință estimează că Riftul Turkana a intrat în actuala fază de „gâtuire” în urmă cu aproximativ 4 milioane de ani, după o lungă perioadă de activitate vulcanică.

Această perioadă coincide cu vârsta celor mai vechi fosile și dovezi ale hominizilor descoperite în regiune.

Pe măsură ce riftul s-a subțiat, sedimentele s-au acumulat mai rapid, contribuind la păstrarea unei arhive naturale extrem de detaliate despre viața din acea epocă.

Harta lumii s-ar putea schimba în viitor

Studiul publicat în revista Nature Communications și citat de Science Alert arată că procesul geologic este deja în desfășurare, chiar dacă schimbările nu sunt vizibile la scară umană.

Africa nu se rupe acum în sensul obișnuit al cuvântului, însă continentul trece printr-o transformare tectonică uriașă care, într-un viitor foarte îndepărtat, ar putea modifica complet harta lumii și ar putea duce la apariția unui nou ocean.

---

Sursa: libertatea • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo