Cea mai joasă temperatură înregistrată vreodată. Cum au supraviețuit oamenii în condițiile extreme

Te-ai întrebat vreodată care este cea mai joasă temperatură înregistrată pe Pământ? Recordul absolut a fost stabilit în urmă cu doar câteva decenii, într-unul dintre cele mai neprietenoase locuri de pe planetă, într-o perioadă în care oameni de știință se aflau chiar acolo și au fost nevoiți să supraviețuiască unor condiții aproape imposibile.

Recordul absolut de frig înregistrat pe Pământ

Cea mai joasă temperatură din lume a fost înregistrată pe 21 iulie 1983, la stația de cercetare Vostok din Antarctica. În acea zi, termometrele au indicat incredibila valoare de −89,2 grade Celsius, cu aproximativ 54 de grade mai puțin decât media obișnuită de iarnă din regiune.

Acest record a fost confirmat oficial și inclus în Cartea Recordurilor Guinness, unde continuă să rămână neegalat până în prezent.

Important este faptul că măsurătoarea a fost făcută într-o zonă locuită temporar de cercetători, nu într-un punct complet izolat fără activitate umană. Echipa aflată la stația Vostok era pregătită pentru astfel de condiții, având resurse suficiente, echipamente speciale și clădiri proiectate să reziste temperaturilor extreme.

Cum au reușit oamenii să supraviețuiască la −89 de grade Celsius

Stația Vostok fusese construită de Uniunea Sovietică pentru cercetări științifice și pentru foraje în straturile adânci de gheață antică. Ulterior, proiectele au continuat cu participarea cercetătorilor francezi și americani.

Pentru a face față frigului extrem, baza era izolată termic, iar membrii echipei dispuneau de provizii, sisteme de încălzire și echipamente special create pentru climatul antarctic. În astfel de condiții, expunerea directă la aerul exterior chiar și pentru câteva minute putea deveni periculoasă.

La temperaturi apropiate de −90 de grade Celsius, pielea expusă poate îngheța aproape instantaneu, iar respirația devine dificilă. Chiar și materialele obișnuite se pot fisura sau rupe din cauza frigului extrem.

Temperaturi și mai mici detectate de sateliți

De-a lungul anilor, sateliții au detectat temperaturi chiar mai scăzute pe Platoul Antarctic de Est, unde valorile au coborât până la aproximativ −98 de grade Celsius.

Totuși, aceste temperaturi nu sunt recunoscute oficial în prezent. Motivul este că măsurătorile prin satelit sunt diferite de cele efectuate la sol și este dificil de stabilit exact la ce înălțime față de suprafață au fost înregistrate valorile.

De exemplu, stratul de gheață de la suprafață este, în mod normal, mai rece decât aerul aflat puțin mai sus. În plus, stațiile meteorologice folosesc echipamente și proceduri standardizate la nivel mondial pentru a reduce erorile de măsurare, în timp ce tehnologia satelitară funcționează după alte criterii.

Cea mai scăzută temperatură din emisfera nordică

Organizația Meteorologică Mondială a confirmat retrospectiv pe 23 septembrie 2020 cea mai scăzută temperatură înregistrată în emisfera nordică.

Valoarea a fost de −69,6 grade Celsius și a fost măsurată la stația meteorologică automată Klinck din Groenlanda, pe 22 decembrie 1991.

Recordul de frig din Europa continentală

În Europa continentală, cea mai scăzută temperatură confirmată oficial este de −58,1 grade Celsius. Aceasta a fost înregistrată în Rusia, pe 31 decembrie 1978.

Ce factori determină temperaturile extreme

Temperaturile extrem de scăzute sunt mai rare decât valurile de căldură, însă reprezintă un fenomen important al climei Terrei. Aceste valori sunt influențate de mai mulți factori, printre care poziția geografică, altitudinea, masele de aer rece și condițiile atmosferice.

Scăderile bruște de temperatură apar atunci când mai multe condiții se combină simultan. Printre cele mai importante se numără masele de aer polar, cerul senin, umiditatea redusă și sistemele atmosferice de înaltă presiune.

Rolul maselor de aer polar

Masele de aer rece provenite din regiunile polare pot traversa distanțe foarte mari și pot aduce temperaturi de îngheț în regiuni care, în mod normal, sunt mai calde.

Acest aer rece este mai dens decât aerul cald și are tendința să se acumuleze în zonele joase, unde poate provoca scăderi dramatice ale temperaturii.

De ce nopțile de iarnă sunt atât de reci

În timpul iernii, lipsa luminii solare pentru perioade îndelungate permite suprafeței Pământului să piardă rapid căldură. Acest fenomen este și mai puternic în nopțile senine, când căldura acumulată se disipă în spațiu fără a fi blocată de nori.

Cum influențează altitudinea temperaturile

Altitudinea joacă un rol esențial în determinarea temperaturilor locale. Pe măsură ce altitudinea crește, atmosfera devine mai rarefiată, presiunea atmosferică scade, iar temperaturile devin mai mici.

Din acest motiv, regiunile montane sunt, în general, mult mai reci decât zonele aflate la nivelul mării, chiar dacă se află la aceeași latitudine.

---

Sursa: a1 • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo