Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți pe 21 mai. Istorie, tradiții și obiceiuri

Creștinii ortodocși îi prăznuiesc în fiecare an, pe 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului. Cei doi sunt considerați protectorii credinței creștine și cei care au contribuit decisiv la recunoașterea și răspândirea creștinismului în Imperiul Roman.

Datorită împăratului Constantin cel Mare și mamei sale, Elena, creștinismul a încetat să mai fie persecutat, iar numeroase schimbări importante au influențat lumea creștină pentru secole întregi. Tot lor li se atribuie introducerea duminicii ca zi oficială de odihnă și sprijinirea construirii marilor biserici creștine.

Cine a fost Sfântul Constantin cel Mare

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut în istorie drept Sfântul Constantin cel Mare, s-a născut pe 27 februarie 272 și a devenit împărat roman în anul 306, fiind proclamat Augustus de către armata sa.

Potrivit istoricilor bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu, înaintea luptei de la Podul Vulturului, purtată împotriva lui Maxențiu în anul 312, Constantin ar fi avut o viziune miraculoasă. Pe cer ar fi apărut o cruce luminoasă deasupra soarelui, însoțită de mesajul: „Prin acest semn vei învinge”.

În noaptea următoare, împăratul ar fi visat că Mântuitorul îi cere să pună semnul crucii pe steagurile armatei sale pentru protecție în luptă. Constantin a câștigat bătălia, iar mai târziu a atribuit victoria inspirației divine, lucru consemnat și pe celebrul Arc al lui Constantin din Roma.

Edictul de la Milano și libertatea creștinismului

În anul 313, împăratul Constantin a emis Edictul de la Milano, document prin care creștinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman. Acest moment a schimbat complet destinul creștinilor, care până atunci fuseseră persecutați.

Împăratul a introdus mai multe reforme importante în sprijinul Bisericii și al populației. A eliminat pedepsele considerate incompatibile cu valorile creștine, a îmbunătățit condițiile din închisori și a oferit episcopilor și preoților dreptul de a elibera sclavi în cadrul bisericilor.

De asemenea, Constantin a sprijinit oamenii săraci, orfanii și văduvele, a modificat legile privind căsătoria și a făcut divorțul mai dificil. Tot el a pedepsit adulterul și a oferit Bisericii clădiri imperiale care aveau să devină primele bazilici creștine.

Încă din anul 317 au început să fie bătute monede cu simboluri creștine, iar în anul 321 împăratul a declarat duminica zi oficială de odihnă în întregul imperiu.

Constantinopolul și Sinodul de la Niceea

Sfântul Constantin cel Mare a sprijinit construirea și restaurarea numeroaselor biserici din Ierusalim, Roma, Antiohia și alte orașe importante ale vremii.

Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost întemeierea unei noi capitale imperiale. Orașul Bizanț a fost transformat în Constantinopol și inaugurat oficial pe 11 mai 330. Timp de aproape o mie de ani, Constantinopolul avea să fie centrul creștin al Imperiului Roman.

Tot împăratul Constantin a convocat în anul 325 primul Sinod Ecumenic de la Niceea, organizat pentru combaterea ereziei lui Arie. În cadrul acestui sinod a fost formulată învățătura ortodoxă despre dumnezeirea lui Iisus Hristos, inclusă mai târziu în Crezul creștin.

Sfântul Constantin cel Mare a murit pe 22 mai 337, în Duminica Rusaliilor, și a fost înmormântat în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.

Cine a fost Sfânta Elena

Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, este considerată una dintre cele mai importante femei din istoria creștinismului. Se crede că provenea din Drepanum, localitate redenumită ulterior Helenopolis.

Potrivit unor legende medievale, Elena ar fi fost fiica regelui Coel al britanicilor, însă izvoarele istorice susțin că provenea dintr-o familie modestă.

După ce fiul său, Constantin, a devenit împărat al Imperiului Roman, Elena a ajuns o figură extrem de influentă la curtea imperială. Ea a primit botezul creștin în anul 313 și a devenit o susținătoare ferventă a credinței.

Descoperirea Sfintei Cruci

Sfânta Elena a finanțat construirea mai multor biserici importante, printre care Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și alte lăcașuri de cult ridicate în locuri sfinte.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că Elena a mers la Ierusalim și a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost ridicată solemn în fața credincioșilor de către episcopul Macarie I, pe 14 septembrie 326, eveniment care a stat la baza sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.

Sfânta Elena a murit la Roma în anul 327.

Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena

În România, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare păstrate din vechime.

Din bătrâni se spune că cei care muncesc pământul în această zi riscă să aibă recoltele distruse de păsări. Din acest motiv, oamenii evită să lucreze ogoarele, să folosească sapa sau să curețe ierburile.

În unele regiuni există credința că pe 21 mai păsările își învață puii să zboare. În calendarul popular, sărbătoarea mai este cunoscută sub denumirile de „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, fiind considerată o zi dedicată păsărilor de pădure.

Totodată, această zi era considerată ultima în care se mai puteau semăna porumbul, ovăzul și meiul. Tradiția populară spune că tot ceea ce este semănat după această dată nu se va dezvolta bine și se va usca.

Obiceiuri pastorale și ritualuri pentru protecție

Ziua de Sfinții Constantin și Elena era importantă și pentru păstori. Atunci se stabilea cine va fi baciul stânei, unde vor fi amplasate stânele și cine va avea grijă de turme pe durata pășunatului.

De asemenea, se măsura și se nota cantitatea de lapte obținută de la oile fiecărei familii.

În multe zone din țară, femeile obișnuiesc să stropească gospodăria cu aghiasmă și să folosească tămâie pentru alungarea spiritelor rele și pentru protecția casei.

Pentru sănătate și bunăstare, tradiția spune că un membru al familiei trebuie să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, pâine și dulciuri pregătite în casă.

---

Sursa: digi24 • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo