Lumea subacvatică spectaculoasă aflată în pericol pe măsură ce războiul cu Iranul continuă

Un ecosistem unic amenințat de conflict

Nu departe de navele blocate în Golful Persic se află o adevărată minune ecologică. Strâmtoarea Hormuz, extrem de disputată, găzduiește delfini și cea mai diversă populație de corali din regiune, o lume subacvatică despre care oamenii de știință avertizează că ar putea fi grav afectată de conflictul care o înconjoară.

În ciuda faptului că Iranul a anunțat redeschiderea strâmtorii în timpul unui armistițiu temporar, aproximativ 2.000 de nave rămân blocate în Golf, transportând în total circa 21 de miliarde de litri de petrol. De la izbucnirea războiului, au avut loc cel puțin 16 atacuri asupra navelor din Golful Persic și din apropierea Strâmtorii Hormuz.

Poluarea invizibilă care crește riscurile

Nina Noelle, purtător de cuvânt al organizației Greenpeace, a declarat pentru CNN că, în urma monitorizării constante, cercetătorii detectează în mod regulat pete de petrol în regiune, inclusiv una asociată navei iraniene Shahid Bagheri, lovită de un avion militar american la începutul lunii martie.

Potrivit organizației, nava continuă să piardă petrol în apropierea Strâmtorii Khuran, reprezentând un risc major pentru zonele umede protejate din apropiere. Strâmtoarea Khuran este un pasaj mai îngust situat la nord de Strâmtoarea Hormuz.

De ce este Strâmtoarea Hormuz atât de importantă

Poziția geografică a Strâmtorii Hormuz o face esențială nu doar din punct de vedere politic, ci și ecologic. Aceasta se află într-o zonă de tranziție între apele adânci și reci ale Golfului Oman și cele puțin adânci și calde ale Golfului Persic.

Curenții care vin din Golful Oman transportă nutrienți și larve care susțin dezvoltarea planctonului și a recifelor de corali. În același timp, curenții din adânc aduc pești de recif și rechini-balena migratori care trec sezonier prin zonă.

O destinație turistică devenită zonă de risc

În perioadele de liniște, scufundările și observarea delfinilor în regiunea Musandam atrăgeau numeroși turiști. Zona oferă locuri de cuibărit pentru țestoasele marine, iar coasta Omanului este habitatul balenelor cu cocoașă arabe, specie critic amenințată și nemigratoare. În apele din jur trăiesc și dugongi, precum și șerpi marini.

Pe măsură ce conflictul continuă, oamenii de știință sunt tot mai îngrijorați de impactul scurgerilor de petrol asupra acestor animale.

Cum afectează petrolul viața marină

Profesorul Martin Grosell, specialist în biologie marină la Universitatea din Miami, explică faptul că multe dintre substanțele din petrolul brut afectează funcțiile inimii și respirația.

Expunerea prelungită la petrol determină un stres biologic intens, care slăbește sistemul imunitar și face animalele mai vulnerabile la infecții și alți factori de mediu.

În plus, petrolul perturbă sistemul nervos, afectând simțurile și capacitatea animalelor de a se orienta și de a reacționa la pericole sau de a-și găsi hrana. Aceste efecte pot avea consecințe în lanț asupra întregului ecosistem.

Ce animale trăiesc în această zonă

Strâmtoarea Hormuz, situată între Iran (la nord) și Oman și Emiratele Arabe Unite (la sud), este considerată o adevărată „coroană ecologică” a Golfului.

Aici trăiesc delfini indo-pacifici, delfini bottlenose, iar rechinii-balena migrează sezonier prin zonă. Insulele dintre Iran și Emiratele Arabe Unite sunt locuri importante de cuibărit pentru țestoasele verzi și țestoasele hawksbill.

Regiunea este renumită pentru recifele sale de corali, unele dintre cele mai rezistente din lume, capabile să supraviețuiască temperaturilor extreme și salinității ridicate.

Ecosisteme fragile, dar esențiale

Recifele de corali sunt unele dintre cele mai bogate ecosisteme marine, susținând o varietate mare de specii de pești și nevertebrate. Ele sunt esențiale pentru pescuit și turism.

În afara recifelor, zona adăpostește mangrove, pajiști de iarbă de mare și o biodiversitate impresionantă. Mangrovele, de exemplu, pot rezista la poluare dacă rădăcinile lor aeriene nu sunt acoperite de petrol.

În apele mai îndepărtate, trăiește a doua cea mai mare populație de dugongi din lume, dependentă de pajiștile de iarbă marină.

Efectele devastatoare ale scurgerilor de petrol

Petrolul nu rămâne doar la suprafață, ci este fragmentat de valuri în particule mici care ajung în adâncuri. Acesta conține mii de substanțe chimice, multe dintre ele toxice.

Animalele marine absorb aceste substanțe prin branhii sau țesuturi, iar cele care respiră la suprafață sunt expuse direct la petrolul plutitor.

Substanțele toxice afectează sistemele vitale: inima, respirația, imunitatea, simțurile și sistemul nervos central. De asemenea, reduc capacitatea de reproducere și speranța de viață.

Un efect în lanț asupra întregului ecosistem

Impactul asupra unui singur tip de organism poate afecta întregul lanț trofic. Dacă animalele nu mai pot lua decizii corecte sau nu mai reacționează eficient la pericole, întregul echilibru al ecosistemului este destabilizat.

Pe măsură ce tot mai multe nave rămân blocate în zonă, riscul de noi scurgeri de petrol crește, amplificând efectele negative asupra mediului.

Strâmtoarea Hormuz nu este doar un punct strategic global, ci și un ecosistem extrem de valoros și fragil. Conflictul în desfășurare nu afectează doar economia și politica internațională, ci pune în pericol o lume subacvatică unică, care ar putea suferi pierderi ireversibile.

---

Sursa: cnn • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo