Un „megatsunami” de 500 de metri a lovit Alaska după prăbușirea unui versant uriaș

Un fenomen extrem petrecut în Alaska a atras atenția cercetătorilor din întreaga lume, după ce prăbușirea unei cantități uriașe de rocă într-un fiord a generat un megatsunami impresionant. Specialiștii avertizează că astfel de evenimente ar putea deveni din ce în ce mai frecvente din cauza schimbărilor climatice și a topirii accelerate a ghețarilor.

64 de milioane de metri cubi de rocă s-au prăbușit în fiord

Tracy Arm Fjord, un spectaculos braț de mare situat în sud-estul Alaskăi, a fost scena unui eveniment dramatic în luna august a anului trecut. Zona, cunoscută pentru peisajele sale liniștite și ghețarii imenși, a fost zguduită în mai puțin de un minut de o alunecare uriașă de teren.

Aproape 64 de milioane de metri cubi de rocă s-au desprins de pe versantul unui munte și au căzut direct în apele întunecate ale fiordului. Pentru comparație, volumul de rocă dislocat ar echivala cu aproximativ 24 de Piramide din Gizeh aruncate simultan într-un bazin gigantic.

Impactul a provocat imediat un megatsunami uriaș. Valul format a atins aproape 500 de metri înălțime, depășind chiar și înălțimea Turnului Eiffel.

„Știm că au existat oameni care au fost foarte aproape de a se afla în locul nepotrivit”, a declarat geologul Bretwood Higman, unul dintre specialiștii care au ajuns rapid în zonă după producerea dezastrului.

Cercetătorii indică încălzirea globală drept cauză principală

Potrivit unei analize recente preluate de BBC, oamenii de știință consideră că încălzirea globală a avut un rol esențial în producerea catastrofei.

Timp de sute sau chiar mii de ani, ghețarii masivi au funcționat ca un sprijin natural pentru pereții abrupți de stâncă din regiune. Odată cu retragerea ghețarilor provocată de temperaturile tot mai ridicate, aceste formațiuni au rămas fără susținere.

„În trecut, ghețarul ajuta la menținerea acelei secțiuni de rocă”, a explicat Dr. Stephen Hicks de la University College London.

Fără baza solidă formată din gheață, versanții devin instabili și pot ceda sub propria greutate.

O tragedie a fost evitată în ultimul moment

Specialiștii spun că producerea alunecării de teren în primele ore ale dimineții a făcut diferența dintre un incident spectaculos și o tragedie de proporții.

La momentul producerii megatsunamiului, fiordul era aproape pustiu. Dacă evenimentul s-ar fi produs câteva ore mai târziu, valul uriaș ar fi intersectat traseele navelor de croazieră care transportă zilnic turiști în apropierea ghețarilor din Alaska.

Experții avertizează însă că astfel de fenomene ar putea deveni inevitabile în viitor.

Și astăzi, urmele dezastrului sunt vizibile în zonă. Vegetația de pe mai multe insule mici a fost complet măturată, iar copacii smulși au fost împrăștiați de-a lungul țărmurilor.

Bretwood Higman susține că frecvența acestor evenimente este în creștere accelerată.

„Sunt convins că aceste riscuri cresc semnificativ și că asemenea fenomene sunt probabil de zece ori mai frecvente decât erau acum câteva decenii”, a declarat acesta.

Megatsunamiurile sunt diferite de tsunamiurile obișnuite

Cercetătorii subliniază că megatsunamiurile nu seamănă cu tsunamiurile oceanice clasice, precum cel devastator produs în Japonia în 2011.

În cazul megatsunamiurilor, energia nu se propagă pe distanțe uriașe prin oceane, ci este concentrată pe o zonă relativ restrânsă. Tocmai această concentrare face ca forța de impact să fie extrem de mare.

„Acest fenomen diferă radical de tsunamiurile oceanice pe care le cunoaștem. Valul este localizat, însă energia sa este concentrată pe doar câțiva kilometri, iar impactul este mult mai puternic”, explică specialiștii.

Din acest motiv, industria turismului începe să își regândească traseele și măsurile de siguranță din regiunile nordice.

Oamenii de știință cer monitorizarea urgentă a zonelor de risc

În urma incidentului din Alaska, cercetătorii cer extinderea programelor de monitorizare pentru toate regiunile vulnerabile la astfel de prăbușiri.

Experții spun că nu mai este suficientă doar observarea topirii ghețarilor. În prezent, este necesară cartografierea tuturor versanților instabili care ar putea produce alunecări masive de teren și megatsunamiuri.

În timp ce atenția globală este concentrată asupra creșterii nivelului oceanelor, oamenii de știință avertizează că munții afectați de topirea ghețarilor ar putea deveni următoarele surse majore de dezastre naturale provocate de schimbările climatice.

---

Sursa: libertatea • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo