Atentatele din 11 septembrie 2001 – Ziua care a schimbat lumea pentru totdeauna

Atentatele din 11 septembrie 2001 reprezintă unul dintre cele mai tragice și importante evenimente din istoria contemporană. În doar câteva ore, Statele Unite au fost ținta unei serii de atacuri teroriste coordonate, care au provocat moartea a aproape 3.000 de oameni, au distrus simboluri ale puterii economice și militare americane și au schimbat profund politica internațională, securitatea globală și modul în care lumea privește amenințarea terorismului.

Atacurile au avut loc în dimineața zilei de 11 septembrie 2001, între orele 08:46 și 10:28 (UTC-4), vizând trei locații principale: New York City, Arlington (Virginia) și Shanksville (Pennsylvania).

Bilanțul oficial al tragediei a fost devastator:

• 2.996 de morți (2.977 de victime și 19 teroriști sinucigași);
• peste 6.000 de răniți.

Atacurile care au zguduit Statele Unite

În dimineața zilei de 11 septembrie, 19 membri ai organizației teroriste Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri.

Două dintre acestea au fost îndreptate intenționat către Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York. Impactul a provocat incendii uriașe și, în mai puțin de două ore, ambele clădiri s-au prăbușit complet, distrugând sau avariind numeroase construcții din jur.

Un al treilea avion a fost deturnat către Pentagon, sediul Departamentului Apărării al Statelor Unite, aflat în Arlington, Virginia.

Cel de-al patrulea avion s-a prăbușit pe un câmp din apropierea localității Shanksville, în Pennsylvania, după ce pasagerii și membrii echipajului au încercat să recâștige controlul aeronavei de la teroriști. Se presupune că ținta finală era Washington D.C., însă intervenția pasagerilor a împiedicat atingerea obiectivului.

Niciuna dintre persoanele aflate la bordul celor patru avioane nu a supraviețuit.

Un bilanț care a șocat întreaga lume

În urma atacurilor și-au pierdut viața 2.993 de persoane, inclusiv cei 19 teroriști implicați în atentate.

Majoritatea covârșitoare a victimelor au fost civili proveniți din aproximativ 90 de țări, ceea ce a transformat atentatele într-o tragedie cu impact internațional.

Ani mai târziu, efectele atacurilor au continuat să provoace victime. Cel puțin o persoană a murit din cauza cancerului pulmonar provocat de expunerea la praful toxic rezultat după prăbușirea Turnurilor Gemene.

Consecințele economice au fost și ele uriașe. Bursele americane au fost închise timp de aproape o săptămână, iar după redeschidere au înregistrat pierderi istorice, în special în domeniul transporturilor aeriene și al asigurărilor. Distrugerea unor spații de birouri evaluate la miliarde de dolari a afectat grav economia districtului financiar Lower Manhattan.

Ca răspuns, Statele Unite au lansat Războiul împotriva terorismului, au invadat Afganistanul pentru înlăturarea regimului taliban care adăpostea liderii Al-Qaeda și au adoptat controversata lege USA PATRIOT Act, care a extins atribuțiile autorităților în domeniul combaterii terorismului.

Numeroase alte state au introdus ulterior legi antiteroriste și au consolidat măsurile de securitate.

Reconstrucția Ground Zero

Pe locul fostului World Trade Center au început lucrările de reconstrucție în 18 noiembrie 2006, iar noul zgârie-nori One World Trade Center a fost inaugurat oficial la 3 noiembrie 2014.

În memoria victimelor au fost construite mai multe monumente importante, printre care:

• Memorialul și Muzeul Național 11 Septembrie din New York;
• Memorialul Pentagonului din Arlington;
• Memorialul Național al Zborului 93 din apropierea localității Shanksville.

Cum s-au desfășurat atacurile

În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, cele patru avioane comerciale deturnate de teroriști decolaseră din Boston, Newark și Washington D.C., având ca destinație California.

La 08:46, zborul American Airlines 11 s-a izbit de Turnul de Nord al World Trade Center.

La doar 17 minute distanță, la 09:03, zborul United Airlines 175 a lovit Turnul de Sud.

La 09:37, zborul American Airlines 77 a fost prăbușit în clădirea Pentagonului.

Ultimul avion, United Airlines 93, s-a prăbușit la 10:03 în apropiere de Shanksville, după confruntarea dintre pasageri și teroriști.

Potrivit investigațiilor ulterioare, ținta finală a acestuia ar fi fost Capitoliul Statelor Unite sau Casa Albă.

Cum au acționat teroriștii

În timpul deturnării aeronavelor, atacatorii au folosit cuțite și alte arme albe pentru a răni sau ucide membri ai echipajului și pasageri.

Mai multe persoane aflate la bord au reușit să telefoneze rudelor și autorităților, oferind informații despre situația din avioane. Aceste apeluri au confirmat existența mai multor teroriști în fiecare aeronavă, utilizarea gazelor lacrimogene și faptul că unele persoane fuseseră înjunghiate.

Unii pasageri au relatat și că atacatorii pretindeau că dețin bombe. Investigațiile ulterioare nu au descoperit însă urme de explozibili, iar Comisia 9/11 a concluzionat că dispozitivele respective erau, cel mai probabil, false și aveau rolul de a intimida pasagerii.

Revolta pasagerilor din zborul United Airlines 93

Datele înregistrate de cutiile negre au demonstrat că echipajul și pasagerii zborului United Airlines 93 au aflat prin telefon despre celelalte atacuri și au decis să intervină.

Ei au încercat să recâștige controlul aeronavei de la teroriști. Înregistrările conversațiilor din cabina piloților arată că atacatorii au realizat că își pierd controlul asupra avionului și au decis să îl prăbușească intenționat.

La ora 10:03, aeronava s-a izbit de un câmp din apropierea localității Shanksville, Pennsylvania.

Ulterior, Khalid Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor, a declarat că ținta avionului era Capitoliul Statelor Unite, obiectiv căruia teroriștii îi atribuiseră numele de cod „Facultatea de Drept”.

Prăbușirea Turnurilor Gemene

În urma impactului și a incendiilor produse, trei clădiri din complexul World Trade Center s-au prăbușit.

Turnul de Sud (WTC 2) s-a prăbușit la aproximativ 09:59, după ce incendiile au ars timp de aproximativ 56 de minute.

Turnul de Nord (WTC 1) s-a prăbușit la 10:28, după mai bine de 102 minute de incendiu.

Resturile rezultate au provocat avarii grave clădirii WTC 7, a cărei structură a fost compromisă de incendii. Aceasta s-a prăbușit în aceeași zi, la ora 17:20.

Haos în spațiul aerian american

Atentatele au provocat o stare de confuzie fără precedent în rândul autorităților și al mass-mediei.

Întregul trafic aerian civil internațional către Statele Unite a fost suspendat, iar aterizările pe teritoriul american au fost interzise timp de trei zile.

Avioanele aflate deja în zbor au fost redirecționate către aeroporturi din Canada sau Mexic.

În primele ore ale tragediei au circulat numeroase informații neverificate și zvonuri. Printre acestea s-au numărat presupuse atentate cu mașină-capcană la Departamentul de Stat al SUA, incendii izbucnite în zona Washington Mall sau informația eronată potrivit căreia zborul Delta Air Lines 1989 fusese deturnat. Toate aceste informații s-au dovedit ulterior false.

Victimele tragediei

Pierderile de vieți omenești au fost fără precedent.

• World Trade Center, New York: 2.604 morți și 24 de persoane dispărute;
• Zborul American Airlines 11: 87 de victime;
• Pentagon: 125 de victime;
• Zborul American Airlines 77: 59 de victime;
• Zborul United Airlines 93: 40 de victime.

În total, 2.974 de persoane și-au pierdut viața, iar alte 24 au rămas oficial dispărute, fără a-i include pe cei 19 teroriști.

Dintre victime, 343 erau pompieri, 72 făceau parte din forțele de ordine, iar 55 erau militari. Restul erau civili proveniți din peste 90 de state ale lumii.

În 2007, lista victimelor a fost completată cu Felicia Dunn-Jones, care a murit la câteva luni după atentate din cauza unei afecțiuni pulmonare provocate de inhalarea prafului toxic rezultat în urma prăbușirii Turnurilor Gemene

Operațiunile de salvare și recuperare

Imediat după atacuri, Departamentul de Pompieri din New York (FDNY) a mobilizat aproximativ 200 de unități, adică aproape jumătate din întregul efectiv al instituției. Lor li s-au alăturat pompieri aflați în timpul liber, paramedici și voluntari veniți din toate colțurile orașului.

Poliția din New York (NYPD) a trimis echipe speciale de intervenție și a pus în funcțiune unitățile sale aeriene pentru a evalua amploarea dezastrului.

Cu toate acestea, lipsa unei coordonări eficiente între pompieri, polițiști și Poliția Autorității Portuare a îngreunat intervenția. Fiecare structură dispunea de propriul sistem de comunicații, incompatibil cu celelalte, iar informațiile despre deteriorarea rapidă a turnurilor nu au ajuns la toate echipele aflate în interior.

Unitățile aeriene ale poliției au observat că structurile deveniseră extrem de instabile și au ordonat evacuarea personalului. Majoritatea polițiștilor au reușit să iasă înainte de prăbușirea clădirilor.

Din păcate, din cauza problemelor tehnice ale sistemelor radio, numeroși pompieri nu au primit niciodată ordinul de retragere și au rămas în interior încercând să salveze persoane blocate.

La câteva ore după atacuri a început una dintre cele mai ample operațiuni de căutare și recuperare din istoria Statelor Unite. Munca printre ruine a continuat fără întrerupere luni întregi, iar zona Ground Zero a fost eliberată complet abia spre sfârșitul lunii mai 2002.

Identificarea atacatorilor

La doar câteva ore după atentate, FBI reușise deja să stabilească identitatea majorității teroriștilor implicați.

Un rol important l-au avut bagajele lui Mohamed Atta, care nu fuseseră încărcate în avionul deturnat deoarece acesta ratase legătura dintre două zboruri. În valize au fost găsite documente care conțineau identitatea tuturor celor 19 atacatori și indicii importante despre organizarea operațiunii.

În aceeași zi, Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) și serviciile de informații germane au interceptat comunicații care făceau referire la Osama bin Laden, principalul lider al rețelei teroriste Al-Qaeda.

Pe 27 septembrie 2001, FBI a publicat fotografiile celor 19 teroriști.

Componența grupului era următoarea:

• 15 proveneau din Arabia Saudită;
• 2 din Emiratele Arabe Unite;
• 1 din Egipt;
• 1 din Liban.

Liderul grupului era Mohamed Atta, descris de anchetatori drept coordonatorul operațional al echipei.

Cea mai mare anchetă din istoria FBI

Investigația FBI, cunoscută sub numele de PENTTBOM, a devenit cea mai amplă anchetă desfășurată vreodată de agenția federală americană.

Peste 7.000 de agenți au participat la investigații.

Prin interogarea unor suspecți implicați anterior în atentatul asupra navei USS Cole din Yemen și prin analiza probelor colectate, FBI a stabilit legătura directă dintre atentatele din 11 septembrie și organizația teroristă Al-Qaeda.

Guvernul Statelor Unite a concluzionat oficial că responsabilitatea aparține lui Osama bin Laden și organizației pe care acesta o conducea. Aceeași concluzie a fost susținută și de Guvernul Regatului Unit.

Originea organizației Al-Qaeda

Rădăcinile organizației Al-Qaeda se regăsesc în anul 1979, când Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul.

În acea perioadă, Osama bin Laden a ajuns în Afganistan și, beneficiind inclusiv de sprijin indirect oferit mujahedinilor în contextul Războiului Rece, a contribuit la organizarea voluntarilor arabi care luptau împotriva armatei sovietice.

Organizația creată atunci, Maktab al-Khidamat (MAK), avea rolul de a recruta și finanța combatanți islamiști.

După retragerea sovieticilor, în 1989, această structură s-a transformat treptat în Al-Qaeda, organizație care și-a propus extinderea jihadului împotriva guvernelor considerate ostile lumii musulmane.

Sub influența lui Ayman al-Zawahiri, Osama bin Laden și-a radicalizat discursul.

În 1996 a emis primul fatwa, prin care cerea retragerea trupelor americane din Arabia Saudită.

Doi ani mai târziu, un nou fatwa chema la atacuri împotriva intereselor Statelor Unite și justifica folosirea violenței împotriva militarilor și civililor americani.

Cum au fost planificate atentatele

Ideea atacurilor din 11 septembrie i-a aparținut lui Khalid Sheikh Mohammed, care i-a prezentat planul lui Osama bin Laden încă din anul 1996.

La acea vreme, Al-Qaeda își mutase centrul operațional din Sudan în Afganistan.

La sfârșitul anului 1998 și începutul lui 1999, bin Laden și-a dat acordul pentru începerea pregătirilor.

Au urmat mai multe întâlniri între Khalid Sheikh Mohammed, Osama bin Laden și Mohammed Atef, în cadrul cărora au fost stabilite țintele, organizarea logistică și recrutarea participanților.

Inițial au fost analizate mai multe obiective, inclusiv Turnul US Bank din Los Angeles, însă acesta a fost eliminat din plan deoarece necesita o pregătire mai îndelungată.

Recrutarea echipei

Osama bin Laden a fost implicat direct în alegerea participanților și în finanțarea operațiunii.

Primii recrutați au fost Nawaf al-Hazmi și Khalid al-Mihdhar, doi jihadiști cu experiență militară.

Aceștia au ajuns în Statele Unite la începutul anului 2000 și au urmat cursuri de pilotaj în California.

În aceeași perioadă au fost selectați și membrii așa-numitei celule din Hamburg, formată din:

• Mohamed Atta;
• Marwan al-Shehhi;
• Ziad Jarrah;
• Ramzi Binalshibh.

Toți vorbeau limba engleză, aveau studii universitare și experiență de viață în Occident, calități considerate esențiale pentru succesul operațiunii.

Un alt membru important a fost Hani Hanjour, singurul care deținea deja licență de pilot comercial înainte de recrutare.

În vara anului 2001, Mohamed Atta s-a întâlnit cu Ramzi Binalshibh în Spania, unde au stabilit ultimele detalii ale atacurilor și au confirmat data aproximativă a desfășurării acestora.

Osama bin Laden și revendicarea atacurilor

Imediat după atentate, Osama bin Laden a negat orice implicare.

Într-o declarație difuzată de postul Al Jazeera pe 16 septembrie 2001, acesta afirma că atacurile fuseseră comise de persoane care acționaseră pe cont propriu.

Câteva luni mai târziu însă, armata americană a descoperit într-o casă din Afganistan o înregistrare video în care bin Laden discuta despre atentate și recunoștea că știa dinainte despre desfășurarea acestora.

Ulterior au fost făcute publice și alte înregistrări.

În mesajele difuzate între 2001 și 2004, liderul Al-Qaeda a trecut de la negare la recunoașterea explicită a implicării organizației.

Într-un mesaj video transmis după alegerile prezidențiale americane din 2004, bin Laden declara că atacurile au fost organizate deoarece considera că Statele Unite amenințau securitatea lumii musulmane.

Tot atunci a afirmat că el însuși a coordonat cei 19 atacatori și că întreaga operațiune fusese planificată astfel încât să fie finalizată înainte ca administrația americană să poată reacționa.

La 2 mai 2011, Osama bin Laden a fost ucis într-o operațiune desfășurată de forțele speciale americane în Abbottabad, Pakistan.

Khalid Sheikh Mohammed – arhitectul atentatelor

Considerat principalul organizator al atacurilor, Khalid Sheikh Mohammed și-a recunoscut implicarea într-un interviu acordat jurnalistului Yosri Fouda de la Al Jazeera.

Raportul oficial al Comisiei 9/11 îl descrie drept „arhitectul principal” al atentatelor.

Potrivit investigației, motivațiile sale erau legate în principal de opoziția față de politica externă a Statelor Unite și de sprijinul acordat Israelului.

Mohamed Atta împărtășea aceleași convingeri ideologice.

Khalid Sheikh Mohammed fusese implicat anterior și în atentatul cu bombă asupra World Trade Center din 1993 și era unchiul lui Ramzi Yousef, autorul principal al acelui atac.

El a fost arestat în Pakistan, la 1 martie 2003, în urma unei operațiuni comune desfășurate de serviciile pakistaneze și CIA.

În timpul audierilor din 2007, Mohammed a declarat că este responsabil pentru atentatele din 11 septembrie „de la A la Z”.

Alți membri ai rețelei

Anchetele au identificat și alte persoane din conducerea Al-Qaeda care cunoșteau în detaliu planul atentatelor.

Printre acestea s-au numărat:

• Ramzi Binalshibh;
• Mohammed Atef;
• Abu Turab al-Urduni;
• Osama bin Laden.

De-a lungul anilor, mai mulți membri ai organizației au fost condamnați în diferite state pentru implicarea în conspirație sau pentru sprijinirea rețelei teroriste.

În Spania, Abu Dahdah a primit inițial o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru apartenență la Al-Qaeda și implicare în complotul atentatelor, pedeapsă redusă ulterior la 12 ani după rejudecarea cazului.

Motivele atentatelor

Documentele Al-Qaeda și declarațiile lui Osama bin Laden arată că atentatele au fost motivate de opoziția organizației față de politica externă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

Printre principalele motive invocate s-au numărat:

• sprijinul acordat Israelului;
• prezența militară americană în Arabia Saudită;
• intervențiile Statelor Unite în lumea musulmană;
• dorința de a provoca un conflict amplu între Occident și lumea islamică.

Numeroși experți în terorism consideră că scopul strategic al lui bin Laden era determinarea Statelor Unite să răspundă militar în Orientul Mijlociu, ceea ce, în viziunea liderului Al-Qaeda, urma să radicalizeze și mai mult populația musulmană și să favorizeze extinderea influenței organizației.

Creșterea tensiunilor sociale

În zilele și săptămânile de după atentate au fost raportate sute de incidente de discriminare și violență împotriva persoanelor considerate, în mod real sau presupus, de origine arabă sau musulmană.

Au fost vandalizate moschei și alte lăcașuri de cult, iar numeroase persoane au devenit victime ale agresiunilor verbale și fizice.

Printre victime s-a numărat și Balbir Singh Sodhi, un cetățean american de origine indiană și religie sikh, ucis deoarece atacatorul l-a confundat cu un musulman.

Studiile realizate ulterior au arătat că atât musulmanii, cât și persoanele percepute ca provenind din Orientul Mijlociu au fost ținta unei creșteri semnificative a infracțiunilor motivate de ură.

Reacția comunității musulmane

Principalele organizații musulmane din Statele Unite au condamnat imediat atentatele.

Acestea au transmis mesaje publice prin care și-au exprimat solidaritatea cu victimele și au îndemnat comunitatea musulmană să participe la eforturile de sprijin.

Au fost organizate campanii de donare de sânge, colecte de fonduri și programe prin care au fost oferite hrană, adăpost și asistență medicală familiilor afectate de tragedie.

Reacția comunității internaționale

Atacurile au fost condamnate de majoritatea guvernelor lumii.

State din Europa, Asia, Africa și America au transmis mesaje de solidaritate cu poporul american.

În același timp, numeroase țări au adoptat noi legi antiteroriste, au intensificat schimbul de informații între serviciile de informații și au blocat conturile bancare ale persoanelor și organizațiilor suspectate de legături cu Al-Qaeda.

Pakistanul a devenit unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în războiul împotriva terorismului, punând la dispoziție baze militare și participând la capturarea mai multor membri ai rețelei teroriste.

Totuși, în multe state au apărut tensiuni între comunitățile musulmane și restul populației, iar incidentele motivate de ură s-au înmulțit.

Teoriile conspirației

La scurt timp după atentate au apărut numeroase teorii ale conspirației.

Unele susțineau că autoritățile americane ar fi avut informații despre atacuri și nu au intervenit.

Altele afirmau că Turnurile Gemene ar fi fost distruse prin demolare controlată.

Aceste ipoteze au fost analizate și respinse de National Institute of Standards and Technology (NIST) și de Societatea Americană a Inginerilor Civili, care au concluzionat că prăbușirea clădirilor a fost provocată de impactul avioanelor și de incendiile de mare intensitate care au urmat.

Impactul economic

Atentatele au provocat pierderi economice de proporții.

Bursa din New York și NASDAQ au rămas închise până la 17 septembrie 2001.

La redeschidere, indicele Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din istoria sa la acel moment.

În numai o săptămână, piețele americane au pierdut aproximativ 1,4 trilioane de dolari din valoarea companiilor listate.

Reconstrucția zonei World Trade Center, refacerea infrastructurii și despăgubirile acordate au costat zeci de miliarde de dolari.

Doar în New York s-au pierdut aproximativ 430.000 de locuri de muncă în lunile imediat următoare atacurilor.

Industria transporturilor aeriene a fost una dintre cele mai afectate, numărul călătoriilor scăzând dramatic după redeschiderea spațiului aerian.

O tragedie care a schimbat lumea

Atentatele din 11 septembrie 2001 au reprezentat un moment de cotitură în istoria contemporană. Ele au schimbat politica internațională, strategiile de securitate, legislația privind combaterea terorismului și relațiile dintre state.

La peste două decenii de la acea zi, efectele sale continuă să influențeze lumea, iar memoria celor aproape 3.000 de victime rămâne vie prin monumente, ceremonii și prin lecțiile pe care această tragedie le-a lăsat generațiilor următoare.

---

Sursa: wikipedia • Foto: generata cu AI

Build your own radio, podcast or audiobook app on iOS and Android — no code required. Try the live demo at nerapo.app – no signup or card needed.