Marțea Albă din Săptămâna Luminată. Tradiții în a treia zi de Paște

Marțea Albă din Săptămâna Luminată marchează a treia zi de Paște și este însoțită de tradiții și obiceiuri vechi, respectate cu sfințenie în multe zone ale țării.

Săptămâna Luminată, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Albă, reprezintă perioada de șapte zile care urmează imediat după Duminica Paștelui în tradiția ortodoxă românească.

Aceasta este o perioadă de sărbătoare a Învierii lui Hristos, un moment fundamental al credinței creștine. Marțea Albă, sau Marțea Luminată, este a treia zi a acestei săptămâni speciale. Află care sunt tradițiile în a treia zi de Paște, dar și dacă se spală sau nu în această zi importantă.

Marțea Albă din Săptămâna Luminată

Marțea Albă, sau Marțea Luminată, este a treia zi din această săptămână plină de semnificație. Importanța acestei zile este evidențiată și în calendarul ortodox din luna aprilie, unde este marcată cu cruce roșie. Trecerea de la atmosfera solemnă și emoționantă a Săptămânii Patimilor la bucuria și lumina Săptămânii Luminate subliniază rolul central al Învierii în religia ortodoxă.

Din punct de vedere religios, Marțea Albă are o semnificație aparte datorită unui obicei special care are loc în această zi: uscarea și sfărâmarea celui de-al doilea Sfânt Agneț. Acest Agneț este o pâine sfințită în timpul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, oficiată în Joia Mare din Săptămâna Patimilor.

După uscare, Agnețul este sfărâmat cu mare grijă, respectând o rânduială strictă. Fragmentele sunt apoi așezate într-un recipient special numit chivot, care se păstrează pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit ulterior, pe tot parcursul anului, pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot ajunge la biserică.

Această tradiție evidențiază importanța Euharistiei în viața creștină și grija Bisericii ca fiecare credincios să aibă acces la această binecuvântare.

Se spală sau nu în a treia zi de Paște

Marțea Albă este însoțită și de numeroase obiceiuri populare. Unul dintre cele mai cunoscute este interdicția de a desfășura anumite activități casnice. Tradiția spune că în această zi nu este bine să se lucreze.

Mai exact, nu este recomandat să se spele rufe, să se calce haine sau să se facă curățenie. Această interdicție este în acord cu atmosfera de sărbătoare și odihnă specifică întregii Săptămâni Luminate, după perioada intensă de pregătiri dinaintea Paștelui.

Renunțarea la treburile gospodărești, în special la spălatul rufelor, reflectă dorința de a acorda prioritate vieții spirituale și bucuriei Învierii. În multe sate, femeile obișnuiesc să dea de pomană pască rămasă de la Paște și vin roșu, în memoria celor plecați dintre noi.

Marțea Albă este și ziua în care se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște. Acest obicei este cunoscut sub numele de „Umblatul cu pască” și provine din tradiția creștină de a împărtăși vestea Învierii.

În unele regiuni, în special în Moldova, finii oferă nașilor și rudelor apropiate pască și colaci. Există și reguli specifice pentru ciocnitul ouălor: dacă în Lunea Albă se ciocnesc „cap cu cap” și „cap cu dos”, în Marțea Albă este permis „dos cu dos” și „coastă cu coastă”. În anumite zone, se consideră benefic consumul de brânză în această zi.

Alte tradiții în Marțea Albă din Săptămâna Luminată

Slujbele religioase din Săptămâna Luminată au un caracter aparte. Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise, simbolizând mormântul deschis al lui Hristos.

Troparul pascal „Hristos a înviat!” este cântat frecvent, iar Axionul Paștilor se aude la fiecare Liturghie până la Înălțare. În această perioadă nu se citește Psaltirea, iar slujbele de pomenire nu se oficiază. Slujbele de înmormântare urmează o rânduială specială, centrată pe Înviere.

Metaniile nu se fac din ziua de Paști până la Rusalii, fiind înlocuite cu închinăciuni mai ușoare. Miercurea și vinerea sunt zile cu dezlegare, inclusiv la pește. În acest context liturgic special, în Marțea Albă are loc și ritualul legat de Sfântul Agneț.

Toate aceste rânduieli subliniază bucuria și victoria Învierii, care depășesc perioada de post și pocăință.

Există și diferențe regionale în ceea ce privește obiceiurile și denumirile acestei zile. În Moldova, de exemplu, tradițiile legate de oferirea de pască și întoarcerea vizitelor sunt mai accentuate.

Credința că este bine să se consume brânză în Marțea Albă este asociată mai ales cu perioada de dinaintea Postului Mare, dar poate avea legături și cu această zi. În unele zone, Marțea Albă este numită și „Marțea Dracului” sau „Mătcălăul”, ceea ce indică existența unor credințe populare variate.

De unde vine termenul „Săptămâna Luminată”

Denumirea de „Săptămâna Luminată” provine dintr-o practică veche a Bisericii, când catehumenii erau botezați în noaptea de Paște. Aceștia erau numiți „luminați” și purtau haine albe în întreaga săptămână care urma.

Această simbolistică a luminii și purității se reflectă și în denumirea de „Marțea Albă”. Există și o posibilă legătură cu figura mitologică a Marțolei, asociată cu ziua de marți și descrisă uneori ca o bătrână îmbrăcată în alb.

Astfel, denumirea acestei zile îmbină semnificații religioase și simbolice, legate de puritate, lumină și bucuria Învierii. Tradiția de a nu spăla rufe în această zi întărește simbolul albului ca expresie a curățeniei și a odihnei spirituale.

---

Sursa: stirileprotv • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo