În anii ’80 România muta blocuri de 10 etaje ca pe niște cutii de chibrituri

În anii ’80, România a scris un capitol aproape neverosimil în istoria ingineriei civile. Într-o perioadă marcată de presiuni urbanistice uriașe, blocuri de 8 și 10 etaje au fost mutate pe zeci sau chiar sute de metri, fără a fi demolate, fără a se prăbuși și, în unele cazuri, fără ca locatarii să fie evacuați. Ceea ce pare astăzi o legendă urbană a fost, de fapt, o realizare tehnică documentată și admirată la nivel internațional.

O soluție românească pentru o problemă imposibilă

Contextul epocii era dur. Programele de sistematizare impuneau lărgirea bulevardelor, reconfigurarea cartierelor și remodelarea centrelor istorice. Multe clădiri valoroase, de la biserici la blocuri de locuințe, erau condamnate la demolare. În acest peisaj tensionat apare o soluție neașteptată, propusă de inginerul constructor Eugen Iordăchescu: mutarea clădirilor întregi, în locul distrugerii lor.

Ideea părea, la prima vedere, irealizabilă. Totuși, Iordăchescu a demonstrat că o clădire poate fi tratată ca un obiect unitar, nu ca o sumă de pereți și planșee. Astfel a luat naștere metoda care avea să devină celebră.

„Sistemul cutiei de chibrituri”

Metoda inventată de inginerul român se baza pe o logică simplă, dar extrem de precisă. Clădirea era ridicată integral pe o structură rigidă din grinzi metalice, susținută de prese hidraulice. Nu se demonta nimic. Pereții, instalațiile, finisajele și chiar mobilierul rămâneau la locul lor.

Odată ridicată, clădirea era așezată pe un sistem de șine și deplasată lent, cu o viteză de câțiva centimetri pe oră. Fiecare mișcare era monitorizată la milimetru. Orice abatere putea provoca fisuri sau deformări structurale, motiv pentru care precizia era absolută.

Blocuri uriașe, mutate fără avarii

Greutatea unui bloc de 8–10 etaje ajunge la zeci de mii de tone. Mutarea unei asemenea mase fără deteriorări este, chiar și astăzi, o provocare tehnică majoră. În anii ’80, fără tehnologia digitală modernă, reușita este cu atât mai impresionantă.

În București au avut loc unele dintre cele mai spectaculoase operațiuni. Un bloc de locuințe din zona Șerban Vodă a fost mutat lateral pe o distanță de aproximativ 55 de metri. Un altul, de pe strada Alunișului, cu 10 etaje, a fost deplasat pentru a face loc unui nou bulevard. Martorii acelor vremuri povestesc că mișcarea era atât de lină încât mulți locatari nu realizau că imobilul se deplasează.

Biserici mutate și rotite, un record mondial

Cele mai cunoscute și admirate mutări au fost însă cele ale bisericilor. Prima mare reușită a fost mutarea Bisericii „Schitul Maicilor”, deplasată pe o distanță de aproximativ 245 de metri. A urmat Biserica Mihai Vodă, mutată aproape 300 de metri, ridicată și rotită pentru a fi integrată într-un nou context urban.

Zidurile groase, picturile, elementele decorative fragile și valoarea simbolică au făcut aceste operațiuni extrem de delicate. Rezultatul a fost considerat o performanță colosală, studiată și apreciată de specialiști din întreaga lume.

Un record unic în lume

În total, în România au fost mutate peste 20 de clădiri de mari dimensiuni într-un interval relativ scurt. Alte țări au realizat mutări punctuale, izolate, dar niciuna nu a aplicat această soluție la scară urbană, în mod sistematic. Din acest motiv, perioada respectivă este considerată unică în istoria ingineriei mondiale.

Fiecare proiect a venit cu provocări diferite: terenuri în pantă, rețele de utilități de evitat, spații extrem de înguste sau trasee care necesitau curbe largi. Creativitatea inginerească a fost la fel de importantă ca tehnica propriu-zisă.

O moștenire care încă impresionează

Impactul acestor mutări asupra patrimoniului urban este greu de supraestimat. Zeci de clădiri care ar fi dispărut există și astăzi. Fără aceste intervenții, arhitectura Bucureștiului ar fi fost mult mai săracă.

Privind retrospectiv, mutarea blocurilor și bisericilor în România anilor ’80 rămâne una dintre cele mai spectaculoase realizări de inginerie civilă din lume. Expresia „ca niște cutii de chibrituri” nu este o exagerare poetică, ci descrierea fidelă a unei performanțe tehnice care continuă să uimească și în prezent.

---

Sursa: facebook – Pagina Știați că? • Foto: generata cu AI