Santiago de Compostela: Comoara culturală pe care o ratează mulți pelerini

​ 

Sute de mii de oameni ajung aici în fiecare an, dar puțini știu că orașul ascunde mult mai mult decât catedrala. Santiago vrea acum să arate lumii latura sa artistică și contemporană.

O destinație celebră… dar pe fugă

Timp de peste 1.200 de ani, Santiago de Compostela a fost destinația finală pentru pelerinii care parcurg Camino de Santiago – cel mai faimos traseu de pelerinaj din Europa. În 2024, aproape o jumătate de milion de persoane au ajuns aici, majoritatea venind pe jos, prin peisajele verzi ale Galiciei.

Însă pentru mulți, experiența se oprește brusc: după ce vizitează mormântul Sfântului Iacob, pelerinii se îndreaptă spre celebrele baruri de tapas din Rua Franco și apoi pleacă. Puțini mai fac câțiva pași în plus pentru a descoperi o altă față a orașului – una artistică, tânără și vibrantă.

Trenul de mare viteză care a schimbat regulile jocului

Din 2021, Santiago este legat direct de Madrid prin trenurile AVE, parte din rețeaua de mare viteză a Spaniei. Trenul atinge 300 km/h și traversează peisaje spectaculoase: râuri, viaducte și sate colorate din Galicia. Călătoria durează puțin peste trei ore.

„Suntem într-un colț izolat al Spaniei. Primim lucrurile mai târziu”, spune Ana Munín, de la Biroul de Convenții Santiago. Totuși, sosirea AVE a adus mai mulți turiști spanioli și a redus numărul zborurilor interne.

Arhitectură modernă în orașul vechi

Cei care ajung pe Camino văd prima dată turlele catedralei. Cei care vin cu trenul, însă, sunt întâmpinați de un peisaj cu totul diferit: City of Culture, un complex futurist pe Muntele Gaiás, proiectat de arhitectul Peter Eisenman.

Aici, în muzeul Gaiás și centrul cultural UTESA, vizitatorii pot vedea expoziții de artă modernă, tatuaje și fotografie contemporană. Totul într-un decor de sticlă și piatră care contrastează cu istoria medievală a orașului.

Un oraș universitar cu suflet creativ

Un sfert din cei 100.000 de locuitori sunt studenți sau profesori ai Universității Santiago, fondată în 1495. Orașul are o energie tânără, cu evenimente artistice spontane și expoziții neobișnuite în spații istorice – cum ar fi biserici din secolul XVII sau foste conace baroce.

La Colexio de Fonseca, într-un cadru renascentist liniștit, are loc o expoziție de artă contemporană. În CGAC – centrul de artă contemporană din Galicia – vizitatorii pot vedea lucrările fotografei Mar Caldas într-un spațiu aproape gol de turiști.

Arta care nu apare în ghiduri

La galeria Defímeras, aflată chiar pe traseul a trei rute Camino, pelerinii trec pe lângă expoziții de tineri artiști fără să le observe. Tot aproape de centru, în fostul convent dominican transformat în Muzeul Poporului Galician, o scară barocă duce spre secțiuni dedicate meseriilor tradiționale – într-o liniște absolută.

Fundația Casa RIA, inaugurată în 2023 de arhitectul britanic David Chipperfield, promovează dezvoltarea durabilă prin expoziții și un mic restaurant care folosește legume din grădina proprie. „Avem vizitatori din MIT sau China, dar majoritatea nu sunt pelerini”, spune directoarea Inés Piñeiro Ozores.

Un oraș cu festivaluri și artă la fiecare colț

„În fiecare lună, Santiago are câte un festival de artă. Iar biletele costă doar câțiva euro”, spune Flavia Ramil, directoarea biroului de turism. În timp ce alte orașe din Spania protestează împotriva turismului excesiv, Santiago încearcă altceva.

Campania Fragile Santiago, lansată în 2024, încurajează vizitatorii să caute meșteșuguri locale, gastronomie autentică și experiențe culturale, nu doar religioase.

Ce ratează mulți pelerini

Munín spune clar: „Avem arhitectură contemporană fantastică, artă modernă, gastronomie… dar majoritatea pelerinilor nu le văd.” Parcurile liniștite ca Alameda sau Bonaval, muzeele ascunse în clădiri vechi de secole sau galeriile mici cu artiști galicieni rămân aproape goale, chiar în plin sezon.

În O Dezaseis, un local tradițional, poți savura o ciorbă de fasole galiciană și friptură de porc fără să vezi un singur turist străin.

Sunetul care străpunge tăcerea

Într-un colț al pieței principale, Praza do Obradoiro, un bărbat cântă la cimpoi galician. Se numește Fernando Hernandez și povestește cu pasiune despre legăturile între muzica Galiciei, Scoției și Bretaniei. „Camino a devenit doar o plimbare pentru prea mulți oameni – companiile le cară și rucsacurile!”, spune el, înainte să revină la instrumentul său.

Santiago, dincolo de Catedrală

Orașul se luptă acum cu efectele turismului în masă: apartamente de închiriat care înlocuiesc locuitorii, suveniruri de slabă calitate și comportamente nepotrivite, cum ar fi corturile lângă catedrală. Dar în același timp, își redescoperă esența: o combinație de spiritualitate, creativitate și rădăcini culturale profunde.

Pentru cei care aleg să rămână puțin mai mult și să exploreze cu adevărat, Santiago oferă un altfel de pelerinaj – unul al sufletului artistic.

---

Sursa & foto: bbc