Lovitura de stat de la 23 august 1944 – Evenimentul care a schimbat destinul României în al Doilea Război Mondial

Actul de la 23 august 1944

Lovitura de stat de la 23 august 1944, cunoscută și sub numele de Actul de la 23 August, reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României. În acea zi, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, prim-ministru și conducător al statului, punând capăt alianței României cu Puterile Axei și ordonând începerea negocierilor de armistițiu cu Aliații și colaborarea militară cu Uniunea Sovietică.

Prin această decizie, România și-a schimbat radical orientarea în cel de-al Doilea Război Mondial, un pas considerat de numeroși istorici drept esențial pentru evoluția ulterioară a conflictului în Europa de Est.

Sfârșitul regimului Antonescu

Ion Antonescu fusese numit prim-ministru în septembrie 1940 de regele Carol al II-lea și reconfirmat ulterior de regele Mihai I. După instaurarea regimului său, România a fost condusă printr-o dictatură militară, iar Antonescu și-a asumat puteri aproape nelimitate, adoptând titulatura de „Conducător al Statului”.

În timpul guvernării sale, România s-a aliat cu Germania nazistă și a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice pentru recuperarea Basarabiei și a nordului Bucovinei. După atingerea acestui obiectiv, armata română a continuat ofensiva dincolo de Nistru, participând la campania din est alături de Wehrmacht.

În vara anului 1944, regele Mihai i-a cerut lui Ion Antonescu să accepte semnarea imediată a armistițiului și retragerea României din război. Refuzul mareșalului a dus la organizarea și declanșarea loviturii de stat.

Contextul militar și politic

În primăvara anului 1944, Armata Roșie ajunsese deja pe teritoriul României, iar frontul se stabilizase pe linia Cernăuți – Botoșani – Iași – Chișinău – Tighina.

În paralel, reprezentanții opoziției democratice române purtau negocieri cu Aliații prin intermediul unor emisari aflați la Ankara, Cairo și Stockholm. În același timp, existau contacte diplomatice și între guvernul Antonescu și reprezentanți sovietici.

Pe fondul deteriorării rapide a situației militare și al amenințării unei noi ofensive sovietice, ieșirea României din alianța cu Germania devenise o necesitate strategică.

Pregătirea loviturii de stat

Planul schimbării de regim a fost organizat sub coordonarea regelui Mihai și a fost susținut de liderii principalelor partide democratice interbelice – Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc și Partidul Social-Democrat – precum și de reprezentanți ai Partidului Comunist Român.

La pregătirea acțiunii au participat și numeroși ofițeri superiori ai armatei, printre care generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea și Gheorghe Mihail.

Inițial, lovitura de stat fusese planificată pentru data de 26 august 1944, însă revenirea neașteptată a lui Ion Antonescu la București și ofensiva sovietică Iași–Chișinău au determinat schimbarea planului. Regele Mihai a decis ca operațiunea să fie declanșată pe 23 august.

Arestarea lui Ion Antonescu

În după-amiaza zilei de 23 august 1944, Ion Antonescu a fost primit în audiență la Palatul Regal.

În timpul discuției, regele Mihai i-a cerut din nou să accepte încetarea războiului și semnarea armistițiului. Mareșalul a refuzat, argumentând că își respectă angajamentul făcut față de Adolf Hitler și că nu poate întoarce armele împotriva Germaniei.

În acel moment, regele a dat semnalul convenit, iar Ion Antonescu și Mihai Antonescu au fost arestați de militarii aflați în Palatul Regal.

Ulterior au fost reținuți și alți membri ai guvernului antonescian, iar seara, la ora 22:00, regele Mihai a transmis la radio un mesaj către întreaga țară, anunțând schimbarea guvernului și ieșirea României din alianța cu Germania nazistă.

România întoarce armele

După evenimentele din 23 august, România a încetat unilateral ostilitățile împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei.

Forțele germane au reacționat imediat, bombardând Bucureștiul și încercând să recâștige controlul asupra Capitalei. Armata română a luptat împotriva fostului aliat german, iar până la sfârșitul lunii august principalele unități ale Wehrmachtului au fost înfrânte și obligate să se retragă.

În aceeași perioadă, Armata Roșie a pătruns în România și a ocupat Bucureștiul la sfârșitul lunii august.

Armistițiul cu Aliații

La 12 septembrie 1944, România a semnat oficial Acordul de Armistițiu cu Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Sovietică.

Documentul prevedea:

• încetarea ostilităților împotriva Aliaților;
• plata unor despăgubiri de război către Uniunea Sovietică în valoare de 300 milioane de dolari;
• recunoașterea pierderilor teritoriale din estul țării;
• colaborarea militară cu Aliații împotriva Germaniei naziste.

În urma schimbării de alianță, România a participat la eliberarea Transilvaniei de Nord și ulterior la campaniile militare din Ungaria și Cehoslovacia.

Consecințele schimbării de alianță

Evenimentele din 23 august 1944 au influențat profund viitorul României.

Printre principalele consecințe se numără:

• ieșirea României din alianța cu Puterile Axei;
• recuperarea Transilvaniei de Nord;
• participarea armatei române la ofensiva Aliaților împotriva Germaniei;
• ocuparea României de Armata Roșie;
• instaurarea treptată a influenței sovietice și ascensiunea Partidului Comunist.

Numeroși istorici occidentali apreciază că schimbarea de tabără a României a accelerat înaintarea Aliaților spre Germania și a contribuit la scurtarea războiului european cu câteva luni.

Soarta lui Ion Antonescu

După arestare, Ion Antonescu a fost predat autorităților sovietice și transportat în Uniunea Sovietică.

În 1946 a fost readus în România, unde a fost judecat de Tribunalul Poporului pentru crime de război și condamnat la moarte.

Sentința a fost executată la 1 iunie 1946, lângă închisoarea Jilava.

Regele Mihai și instaurarea comunismului

Deși regele Mihai a fost decorat de Uniunea Sovietică pentru rolul său în schimbarea alianței României, influența sovietică a crescut rapid.

După instalarea guvernului Petru Groza în martie 1945 și consolidarea puterii comuniștilor, regele a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947, iar România a fost proclamată republică populară.

Interpretări istorice

Semnificația evenimentelor din 23 august 1944 a fost interpretată diferit de-a lungul timpului.

În perioada comunistă, propaganda oficială a prezentat evenimentul drept o „insurecție armată antifascistă” organizată de Partidul Comunist, minimalizând rolul regelui Mihai și al partidelor istorice.

După 1989, accesul la noi documente și mărturii a permis o reevaluare a evenimentelor, majoritatea istoricilor considerând că rolul decisiv în schimbarea alianței României l-au avut regele Mihai, liderii opoziției democratice și o parte importantă a armatei române.

Astăzi, lovitura de stat de la 23 august 1944 rămâne unul dintre cele mai dezbătute momente din istoria României, fiind privită atât ca o decizie militară necesară pentru salvarea statului român, cât și ca începutul unei noi etape politice, care avea să conducă, în doar câțiva ani, la instaurarea regimului comunist.

---

Sursa: wikipedia • Foto: generata cu AI

Build your own radio, podcast or audiobook app on iOS and Android — no code required. Try the live demo at nerapo.app – no signup or card needed.