Sângele artificial creat în Japonia ar putea schimba viitorul transfuziei la nivel mondial

Sângele artificial dezvoltat în Japonia promite să reducă, în viitor, una dintre cele mai mari probleme ale spitalelor din întreaga lume: criza de donatori și lipsa rapidă a sângelui compatibil în situații de urgență. Deși tehnologia nu este încă disponibilă pe scară largă, cercetările realizate la Universitatea Medicală Nara sunt considerate un pas major în medicina transfuzională, mai ales pentru accidente grave, dezastre naturale, intervenții militare sau zone izolate unde sângele donat nu poate fi transportat și păstrat ușor. Studiile publicate descriu aceste produse drept „vezicule de hemoglobină”, adică purtători artificiali de oxigen care imită o parte importantă a funcției globulelor roșii.

O soluție pentru lipsa sângelui compatibil

Cercetătorii de la Universitatea Medicală Nara au reușit să producă o substanță revoluționară numită vezicule de hemoglobină. Acestea nu sunt sânge complet, în sensul clasic al termenului, ci particule create pentru a transporta oxigenul în organism, una dintre funcțiile esențiale ale globulelor roșii. Într-un spital, această diferență este importantă: produsul nu înlocuiește toate componentele sângelui, dar ar putea deveni extrem de valoros atunci când pacientul are nevoie urgentă de oxigenare și nu există timp sau resurse pentru găsirea unei grupe compatibile.

Această substanță este fabricată prin extragerea hemoglobinei din sânge donat care nu mai poate fi folosit pentru transfuzie, apoi prin învelirea ei într-o membrană lipidică sintetică specială. Practic, hemoglobina — proteina care transportă oxigenul în sânge — este recuperată și introdusă într-o capsulă microscopică, concepută să circule prin vasele de sânge fără să provoace reacțiile toxice asociate hemoglobinei libere. Cercetările japoneze au urmărit tocmai această problemă: cum poate fi folosită hemoglobina în afara globulelor roșii fără să afecteze rinichii, vasele de sânge sau sistemul cardiovascular.

Datorită acestui proces, antigenii care determină grupa de sânge sunt eliminați complet, ceea ce poate duce la o compatibilitate mult mai largă decât în cazul sângelui natural. În mod obișnuit, înaintea unei transfuzii trebuie verificată grupa de sânge și compatibilitatea pacientului, deoarece o transfuzie greșită poate provoca reacții severe. Veziculele de hemoglobină nu poartă aceiași markeri de grupă sanguină, iar acesta este unul dintre motivele pentru care cercetătorii le văd ca pe o posibilă soluție universală pentru situațiile critice.

Rezistență mai mare la depozitare și utilizare în urgențe

Spre deosebire de sângele natural, care are o durată limitată de păstrare — globulele roșii donate pot fi stocate, în general, până la 42 de zile — varianta artificială are potențialul de a rezista mult mai mult. Unele relatări despre proiect indică o durată de până la doi ani la temperatura camerei și până la cinci ani în condiții de refrigerare, ceea ce ar reprezenta un avantaj uriaș pentru spitale, ambulanțe, armate și echipe de intervenție în caz de dezastru. Totuși, aceste valori trebuie privite în contextul cercetării clinice și al condițiilor exacte de depozitare, nu ca pe o disponibilitate deja aprobată pentru utilizare generală.

Cercetătorii au analizat și posibilitatea unor forme mai ușor de transportat, inclusiv produse care ar putea fi pregătite rapid în condiții dificile, prin reconstituire cu lichide sterile. Ideea unei forme liofilizate sau de tip pudră este importantă mai ales pentru zonele de război, cutremure, inundații sau regiuni unde lanțul frigorific este imposibil de menținut. În astfel de situații, sângele donat este greu de păstrat, greu de transportat și uneori imposibil de administrat la timp.

Lichidul obținut are o culoare mov, este conceput să fie steril și poate circula prin vase de sânge foarte mici, inclusiv în țesuturi afectate de traumatisme sau pierderi masive de sânge. Culoarea diferită față de sângele obișnuit nu schimbă scopul produsului: transportul oxigenului. Pentru medici, avantajul real nu este aspectul, ci faptul că o astfel de soluție ar putea fi depozitată mai mult timp, folosită mai rapid și administrată fără dependența imediată de grupa sanguină.

Testele clinice decid viitorul tehnologiei

Deși tehnologia se află încă în faza testelor clinice, ea reprezintă unul dintre cele mai importante progrese din medicina transfuzională modernă. În 2022 au existat studii inițiale pe voluntari sănătoși, iar cercetătorii au raportat evaluări privind siguranța și capacitatea acestor vezicule de a transporta oxigen. Ulterior, proiectul a avansat spre noi teste clinice, cu doze mai mari și obiective mai clare privind siguranța, tolerabilitatea și eficiența.

Dacă aceste studii vor confirma că produsul este sigur și eficient, impactul ar putea fi global. Spitalele nu ar mai depinde la fel de mult de stocurile fragile de sânge donat, echipele de urgență ar putea interveni mai repede, iar pacienții din zone izolate ar avea șanse mai mari de supraviețuire până la transferul într-o unitate medicală complet echipată. În același timp, specialiștii subliniază că produsul nu trebuie prezentat ca un înlocuitor total al sângelui uman, ci ca o alternativă pentru funcția de transport al oxigenului, cu aplicații precise în urgențe și transfuzie.

Pentru moment, sângele artificial creat în Japonia rămâne o promisiune științifică, nu o soluție disponibilă în toate spitalele. Totuși, direcția este clară: medicina caută produse mai stabile, mai sigure, compatibile cu mai mulți pacienți și mai ușor de folosit în situații extreme. Dacă cercetările de la Universitatea Medicală Nara vor trece cu succes de etapele clinice și de aprobările oficiale, această tehnologie ar putea schimba profund modul în care sunt tratate hemoragiile, traumatismele și urgențele medicale la nivel mondial.

---

Sursa: facebook – CuriozitatidinIntreagaLume • Foto: generata cu AI

Build your own radio, podcast or audiobook app on iOS and Android — no code required. Try the live demo at nerapo.app – no signup or card needed.