A început Săptămâna Patimilor: ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Escrito por el 6 de abril de 2026

A început Săptămâna Patimilor: ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Începând cu Duminica Floriilor și până în sâmbăta dinainte de Paște, creștinii marchează Săptămâna Patimilor. Sunt zilele care preced Învierea lui Iisus și reprezintă o perioadă de smerenie, post și curățare spirituală înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății.

În Săptămâna Patimilor, preoții recomandă post, rugăciune și spovedanie, deoarece este o perioadă în care credincioșii se pregătesc sufletește pentru Paște.

În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, în biserici se oficiază slujbe numite denii. Acestea au loc seara, începând cu Duminica Floriilor și până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.

Rugăciuni în Săptămâna Patimilor

Fiind o perioadă de curățare spirituală și de apropiere de Dumnezeu, în Săptămâna Mare se citesc rugăciuni speciale. Pentru că în aceste zile sunt rememorate patimile lui Iisus înainte de răstignire, rugăciunea rostită în această perioadă este bine să amintească de suferința Mântuitorului și să exprime recunoștință pentru jertfa Sa.

Iată o rugăciune potrivită pentru Săptămâna Patimilor:

„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu Pătimirile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător.
Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta.
Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău.
Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine.
Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi, așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale.
Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor care s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin”.

Săptămâna Mare – Săptămâna Patimilor

Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este ziua în care se amintește intrarea lui Iisus în Ierusalim. Este momentul în care, potrivit relatării biblice, El este primit ca Împărat.

Lunea Mare

Aceasta este considerată prima zi a Patimilor lui Iisus. În biserică este adusă în față icoana tânărului Iosif, vândut de frații săi în Egipt. La liturghie se citește istoria vieții lui, deoarece amintește de felul în care Mântuitorul avea să fie vândut de Iuda.

Marțea Mare

Marțea Mare, numită și Marțea Seacă, este ziua în care Iisus le-a spus celor 12 ucenici două parabole importante: Pilda celor zece fecioare și Pilda talanților. La liturghie se citește Pilda celor zece fecioare.

Miercurea Mare

A patra zi a Săptămânii Patimilor amintește momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu lacrimile sale, în semn de căință, în casa lui Iosif cel Lepros. Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți.

Joia Mare

Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Este ziua în care se amintește Cina cea de Taină. Iisus, împreună cu ucenicii, a luat masa pentru a sărbători Paștele evreiesc, iar cu această ocazie le-a spălat picioarele celor 12 discipoli și le-a spus că unul dintre ei L-a vândut.

La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei, de unde vine și credința că pâinea este parte din Trupul Său, iar vinul este Sângele Său.

După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este prins de farisei și dus în cele din urmă în fața lui Pilat.

Vinerea Mare

În această zi se ține post negru, deoarece este considerată ziua care amintește de suferințele îndurate de Mântuitor pe drumul spre Golgota, acolo unde a fost răstignit.

Sâmbăta Mare

Ultima zi din Săptămâna Patimilor marchează momentul în care trupul Mântuitorului este pus în mormânt. Este ziua care precede Învierea, sărbătorită de creștini la miezul nopții.

Ce să nu faci în Săptămâna Patimilor

Fiind o perioadă cu o puternică încărcătură spirituală și religioasă, în Săptămâna Mare credincioșii respectă o serie de ritualuri și tradiții, unele recomandate de Biserică, altele moștenite din vechime.

Astfel, începând de luni și până în noaptea de sâmbătă se ține post. Mulți credincioși aleg să ajuneze în această perioadă, adică să nu mănânce nimic de la răsărit până la apus.

Tot în această săptămână este recomandată și abstinența conjugală.

În această perioadă, gospodinele încep pregătirile pentru Paște. Luni începe curățenia în casă, în zilele următoare se pregătesc bucatele pentru masa de Paște, iar joi se vopsesc ouăle.

Când se spală în Săptămâna Mare?

În anumite zile ale Săptămânii Mari, potrivit tradiției populare, spălatul rufelor este interzis.

Prima zi din Săptămâna Mare este dedicată curățeniei de Paște. Așadar, lunea totul se scoate la aerisit, iar gospodinele pot spăla haine și pot călca rufe.

Și în Marțea Mare pot continua treburile casnice. Se pot spăla rufe și curăța geamuri. Ziua este cunoscută și ca Marțea Seacă și este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus Hristos a vorbit despre distrugerea Templului și despre apropiatele Sale patimi.

În Miercurea Mare, credincioșii au voie să sape și să curețe pomii, dar nu se spală rufe.

În Joia Mare se vopsesc ouăle și nu se spală rufe.

Vinerea Mare este o altă zi în care este considerat păcat să speli haine. În această zi, tradiția spune că este bine să se țină post negru.

În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc cele mai multe dintre bucatele de Paște și încheie curățenia.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare

Lunea Mare

În Lunea Mare începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă.

Marțea Mare

În Marțea Mare, potrivit tradiției din Săptămâna Patimilor, se aspiră, se mătură, se spală geamuri și se fac treburile mai grele pe lângă casă. Până miercuri inclusiv se mai pot spăla și călca haine.

După această zi, bărbații își ajută soțiile la treburile gospodărești.

Joia Mare

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe.

Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire.

Tot în această noapte se crede că Joimărița, personaj mitologic asociat morții, torsului și țesutului, supraveghează hărnicia oamenilor și le pedepsește pe femeile leneșe.

În după-amiaza Joii Mari se pregătesc cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele, coapte în forme speciale.

Pasca, considerată cea mai importantă, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută fin, și are în mod tradițional formă rotundă.

În multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit.

Culoarea roșie este cea mai folosită, deoarece simbolizează sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce pentru mântuirea omenirii.

Tradiția populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare și mâncate de Paște apără de suferințe și necazuri, iar cojile lor, îngropate în pământul pășunilor, protejează vitele de deochi și de rele.

Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.

În această seară, oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, unde sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului.

Potrivit unei superstiții, fetele obișnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod după fiecare evanghelie, apoi să pună sfoara sub pernă pentru a-și visa alesul.

Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.

Vinerea Mare este zi aliturgică, ceea ce înseamnă că nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii.

Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii.

Prin scoaterea Sfântului Epitaf este retrăită coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare.

Epitaful purtat de preoți, ajutați de credincioși, simbolizează trupul Mântuitorului.

După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare.

Punerea pe Sfânta Masă simbolizează punerea Domnului în mormânt.

În Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în amintirea patimilor lui Iisus.

Cei care nu pot posti astfel sunt îndemnați, potrivit tradiției, să nu mănânce urzici și să nu pună oțet în mâncare, deoarece lui Iisus I s-a dat să bea oțet după biciuire.

În această zi nu se fac treburi în casă.

Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare, crezând că astfel vor fi sănătoși tot anul.

Se spune că, dacă plouă în Vinerea Mare, va fi un an mănos.

Superstiții în Vinerea Mare

În zorii zilei, casa se afumă cu tămâie, fiind înconjurată de trei ori, pentru ca gânganiile și lighioanele să nu se apropie de ea.

Femeile nu coc în Vinerea Mare cozonaci, pâine sau alte preparate, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.

Femeile nu umplu borș în această zi, ca nu cumva să se scalde în el Necuratul.

În Vinerea Mare, femeile nu cos, pentru a nu orbi, potrivit credinței populare.

Femeile nu torc, nu țes și nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri.

Dacă plouă în Vinerea Mare, se spune că va fi un an bun și roditor, iar dacă nu plouă, anul nu va fi bogat.

Dacă te scufunzi de trei ori în apă rece în Vinerea Mare, se spune că vei fi sănătos tot anul.

Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire pentru Paște, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare.

De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel.

Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate care va fi dus la biserică pentru sfințire.

În coș se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, toate acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă.

Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde se pregătește deja și prima masă de Paște.

Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște

Tradiția spune că, de Paște, este bine să îți înnoiești garderoba. Purtarea unor haine noi în Duminica Învierii semnifică purificarea trupului și a sufletului.

Fetele și flăcăii obișnuiau, în dimineața primei zile de Paște, înainte de răsăritul soarelui și fără să fie văzuți de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare pentru a fi iuți, sprinteni, sănătoși, harnici și iubiți.

Duminică dimineața există tradiția ca toți membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roșu și un ban de argint.

Se spală cu această apă pentru a fi sănătoși și frumoși, iar argintul simbolizează și norocul la bani.

Conform tradiției, în anumite zone ale țării, la miezul nopții dintre sâmbătă și duminică, oamenii se trezesc atunci când bat clopotele, se spală cu apă curată, își pun haine noi, iau o lumânare și merg spre biserică.

În prima zi de Paște este bine ca toată familia să mănânce din primul ou ciocnit, pentru a rămâne mereu unită.

Oul trebuie spart, curățat și împărțit de capul familiei.

Potrivit tradiției, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

Se spune că cine moare în ziua de Paște sau în Săptămâna Mare merge direct în Rai, pentru că în această perioadă ușile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise.

Cel care se naște în această zi va avea noroc toată viața, potrivit credinței populare.

Un alt obicei din prima zi de Paște este ca, după întoarcerea de la slujba de Înviere și după primirea anafurei, toți ai casei să mănânce un ou roșu și pască, pentru a fi curați ca pasca și sănătoși ca oul.

În ziua de Paște nu este bine să dormi, fiindcă, potrivit superstiției, în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, iar recoltele pot avea de suferit.

Dacă păstrezi un ou roșu de Paște timp de 40 de zile și acesta nu se strică, se spune că vei avea noroc tot anul.

În ziua de Paște se așază și o bucată mică de fier sub prag, ca semn de protecție pentru casă.

De asemenea, dacă prima persoană care îți intră în casă de Paște este un bărbat, se spune că vei avea noroc tot anul.


Sursa: libertatea • Foto: generata cu AI

Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo


Canción actual

Título

Artista

PUBLICITATE

Sibiu Original JSMateriales Rotusil Happy Cake

PUBLICITATE

Sibiu Original

JSMateriales

Rotusil

Happy Cake