Boboteaza 2026, sărbătoare cu cruce roșie pe 6 ianuarie. Ce nu este bine să faci de Botezul Domnului

​ 

Boboteaza, cunoscută și sub numele de Botezul Domnului sau Epifania, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată anual pe data de 6 ianuarie.

În calendarul ortodox, Boboteaza este marcată cu cruce roșie și are o profundă semnificație religioasă, simbolizând botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Această sărbătoare marchează nu doar un moment central al creștinismului, ci și încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă pentru credincioșii ortodocși, fiind urmată, pe 7 ianuarie, de prăznuirea Sfântului Ioan.

Ce se sărbătorește în ziua de Bobotează

Boboteaza sau Epifania, denumită și „Arătarea Domnului”, comemorează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan. Potrivit Evangheliilor, în timpul botezului, cerurile s-au deschis, Duhul Sfânt s-a coborât sub forma unui porumbel, iar glasul Tatălui a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”.

Din punct de vedere simbolic, Boboteaza este o sărbătoare a apei, a purificării și a reînnoirii spirituale. Apa sfințită în această zi reprezintă curățarea sufletului și trupului, dar și începutul unui nou drum spiritual pentru credincioși. Boboteaza face parte din cele 12 mari praznice ale Bisericii Ortodoxe.

Semnificația religioasă a sărbătorii de pe 6 ianuarie

Simbolurile centrale ale Bobotezei sunt apa, crucea și lumina. În această zi, în biserici are loc slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mare. Crucea este scufundată în apă, în amintirea botezului lui Iisus și a jertfei Sale.

În tradiția creștină occidentală, Epifania mai marchează și vizita magilor la nașterea Pruncului Iisus, simbolizând arătarea Mântuitorului către toate neamurile. Sfântul Ioan Botezătorul este considerat „Înaintemergătorul lui Hristos”, cel care a vestit venirea Lui și a chemat oamenii la pocăință.

Obiceiuri și tradiții de Bobotează

Sfințirea apei și Agheasma Mare

În Ajunul Bobotezei și în ziua de 6 ianuarie, în biserici se săvârșesc slujbe speciale de sfințire a apei. Credincioșii iau acasă Agheasma Mare, pe care o păstrează și o folosesc de-a lungul anului, fie pentru consum, fie pentru stropirea locuinței.

Agheasma Mare se sfințește doar o singură dată pe an, de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, care se poate face lunar. Conform tradiției, Agheasma Mare se poate consuma timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, iar în restul anului doar cu binecuvântarea preotului.

Stropirea casei cu apă sfințită

Un obicei larg răspândit este stropirea locuinței cu apă sfințită, ritual care simbolizează purificarea și protecția casei și a celor care trăiesc în ea. Se spune că apa sfințită are puteri vindecătoare și apără de rele.

Scufundarea crucii în apă

Unul dintre cele mai cunoscute ritualuri de Bobotează este aruncarea crucii în ape, fie în râuri, fie în lacuri. Mai mulți bărbați se întrec pentru a recupera crucea, iar tradiția spune că cel care o găsește va avea parte de sănătate și noroc tot anul.

Mesele tradiționale de Bobotează

În ziua de Bobotează se organizează mese în familie, asemănătoare celor de Crăciun. Tradiția spune că pe masă se așază 12 feluri de mâncare, majoritatea de post. Printre preparatele specifice se numără bobul fiert, coliva, fiertura de prune, borșul de pește, sarmalele, peștele prăjit și plăcintele cu varză sau mac.

Preotul poate veni la casă pentru a sfinți bucatele, iar din mâncarea gătită se oferă și animalelor din gospodărie, pentru a fi ferite de boli.

Ce nu este bine să faci de Bobotează. Superstiții și credințe populare

Pe lângă obiceiurile religioase, Boboteaza este însoțită și de numeroase superstiții transmise din generație în generație.

Se spune că în această zi este bine să se țină post până la slujba de sfințire a apei, pentru curățarea sufletului și a trupului. Nu se recomandă munca grea, spălatul rufelor sau curățenia în gospodărie.

Potrivit credințelor populare, nu este bine să dai bani cu împrumut de Bobotează, deoarece acest gest ar aduce sărăcie pe tot parcursul anului. De asemenea, se spune că dacă pomii sunt acoperiți de promoroacă în Ajun, anul va fi roditor.

În noaptea de Bobotează, fetele tinere obișnuiesc să își pună sub pernă o rămurică de busuioc sau să își lege un fir roșu de mătase pe deget, pentru a-și visa ursitul. O altă superstiție spune că fetele care alunecă și cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor căsători în acel an.

Sărbătoarea de Bobotează în alte țări

Tradițiile de Bobotează diferă de la o țară la alta. În Franța, se pregătește celebra „galette des rois”, o plăcintă în care este ascunsă o figurină. Cel care o găsește este declarat regele zilei. Obiceiuri similare există și în Olanda și Belgia.

În Spania și în anumite regiuni din Italia, copiii primesc cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, această zi fiind dedicată petrecerilor și bucuriei. După Bobotează, pe 7 ianuarie, este cinstit Sfântul Ioan Botezătorul, considerat vestitorul venirii lui Hristos.

---

Sursa: digi24 • Foto: