Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii. Tradițiile românilor în a treia zi de Crăciun

​ 

Sfântul Ștefan, primul martir creștin al Bisericii, este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Este o sărbătoare importantă pentru creștini, dar și o zi cu o încărcătură specială pentru sute de mii de români care își celebrează onomastica.

Cine a fost Sfântul Ștefan

Sfântul Apostol și Arhidiacon Ștefan este considerat primul care a vestit și a mărturisit public credința în Iisus Hristos, plătind pentru aceasta cu viața.

De origine iudeu, el a fost ales de Sfinții Apostoli ca unul dintre cei șapte diaconi ai Bisericii primare din Ierusalim, având rolul de a ajuta la împărțirea zilnică a bunurilor, în special a hranei.

Datorită înțelepciunii și credinței sale, Sfântul Ștefan s-a bucurat de întâietate între diaconi, fiind considerat arhidiacon. Numele său, de origine greacă, înseamnă „coroană”, simbol al biruinței prin credință.

Judecata și martiriul

Sfântul Ștefan era un bun cunoscător al Vechiului Testament și al învățăturilor lui Iisus Hristos. Pentru curajul de a-și mărturisi credința, a fost judecat de Sinedriu, fiind acuzat de blasfemie la adresa lui Moise și a lui Dumnezeu.

A fost scos în afara cetății și ucis cu pietre, devenind astfel primul martir al creștinismului. Potrivit tradiției, în timp ce era lovit, Sfântul Ștefan se ruga pentru cei care îl omorau, rostind cuvintele: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.”

Se spune că trupul său a fost îngropat într-o peșteră aparținând lui Gamaliel.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan

Ziua de Sfântul Ștefan este respectată atât la sat, cât și la oraș, chiar dacă nu există obiceiuri spectaculoase specifice acestei sărbători. Tradiția spune că persoanele care au probleme de sănătate ar trebui să aducă în casă o icoană a Sfântului Ștefan, considerată aducătoare de protecție și vindecare.

De asemenea, icoana Sfântului este dăruită pentru sporul casei și pentru sănătate, iar cei aflați în conflict sunt îndemnați să se împace în această zi. Pentru mulți români, Sfântul Ștefan este considerat un sfânt patron, mai ales pentru cei care îi poartă numele.

Onomastica, o sărbătoare cu rădăcini vechi

În tradiția românească, numele avea o importanță aparte. Pe vremuri, nou-născuții primeau fie un nume de sfânt, care le devenea protector spiritual, fie un nume cu rol apotropaic, menit să alunge duhurile rele. Astăzi, deși diminutivele sunt des folosite în viața de zi cu zi, onomastica rămâne un moment de celebrare a identității.

Așa cum spune Ecclesiastul: „Mai de preț este un nume bun decât untdelemnul cel binemirositor”.

Peste 500.000 de români își serbează onomastica

Potrivit datelor oficiale, aproximativ 515.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ștefan. Dintre aceștia, 362.037 sunt bărbați și 152.558 sunt femei.

Cele mai întâlnite prenume masculine sunt Ștefan, Istvan, Fănel, Fănică și diferite variante derivate, iar la femei predomină prenumele Ștefania, urmat de Ștefana, Fănica și Fănuța.

Sfântul Ștefan rămâne o figură emblematică a creștinismului, simbol al credinței neclintite, al iertării și al curajului dus până la sacrificiul suprem.

---

Sursa: digi24 • Foto: generata cu AI