Curiozități fascinante despre Crăciun – din diverse colțuri ale lumii
Escrito por radio10.es el 18 de diciembre de 2025
1. Sfântul Nicolae și transformarea sa în Moș Crăciun
Una dintre cele mai răspândite figuri ale Crăciunului este Moș Crăciun, al cărui portret modern (costum roșu, sanie trasă de reni, atitudine jovială) este inspirat în parte de Sfântul Nicolae, episcop creștin cunoscut pentru generozitatea sa faţă de copii şi nevoiași.
Deşi această transformare implică şi elemente comerciale sau populare, rămâne simbolul dăruirii. În anii 1930, campanii publicitare, în special cele ale brandului Coca‑Cola, au fixat vizual imaginea populară a Moşului în roşu şi alb.

2. Mături ascunse în Norvegia
În Norvegia, tradiţia spune că în Ajunul Crăciunului familiile ascund mături şi coşuri de curăţenie. Motivul: conform credinţei populare, spiritele, vrăjitoarele sau forţele malefice ies din ascunzătoare în noaptea respectivă şi caută mături pentru a zbura — prin urmare, ascunderea lor reprezintă o protecţie şi un gest simbolic de pază asupra casei.
Această superstiţie poate părea atipică, dar pune în valoare combinarea obiceiurilor precreştine sau folclorice cu practica creştină a sărbătorii.
3. Festinul de Crăciun la KFC în Japonia
În Japonia, Crăciunul nu este sărbătoare religioasă majoritară, dar a fost adoptat ca fenomen cultural/comercial. O tradiţie devenită emblematică: familia merge la KFC pentru masa de Crăciun.
Sursa? O campanie de marketing din anii 1970 („Kurisumasu ni wa kentakkii!” – „Kentucky la Crăciun!”) care a avut un succes uriaş. Astăzi este nevoie de rezervări cu mult înainte pentru a prinde masa de Crăciun la KFC.
Din perspectivă critică: evidenţiază modul în care globalizarea, publicitatea şi adaptarea locală a sărbătorilor pot genera obiceiuri complet diferite faţă de cele tradiţionale.
4. Ghete pe pervaz în Franţa
În Franţa, obiceiul spune că cei mici lasă ghetuţe (sabots) lângă şemineu sau pervaz, iar Père Noël vine şi le umple cu cadouri. Aceasta este o variantă a tradiţiei de a oferi cadouri copiilor, adaptată cultural.
Această practică reflectă combinaţia dintre credinţa creştină, obiceiul de daruire şi modul în care cultura locală adaptează simboluri (în special încălţămintea lăsată, ceea ce poate avea rădăcini în alte tradiţii europene).
5. Alte curiozităţi de luat în considerare
- În Ucraina şi unele părţi ale Estului Europei, se decorează bradul de Crăciun cu pânze de păianjen (ori ornament-pânză de păianjen), simboluri de noroc, ca urmare a unei legende în care o femeie săracă s-a trezit cu bradul decorat de păianjen cu pânze strălucitoare.
- În Italia, se practică tradiţia de a avea două dăruiri de cadouri: una pe 24 decembrie, alta pe 6 ianuarie (Ziua Epifaniei) când vine vrăjitoarea La Befana pentru copiii cuminti.
- În Scandinavia există simbolul Jultomte / Yule Goat („capra de iul”, sau tradiţii asociate) – un element precreştin evoluat în simbol al cadourilor de Crăciun.
- Primul „brad de Crăciun” nu a fost copac
În Germania secolelor trecute, primul aşa-zis „brad de Crăciun” nu era un brad natural, ci un copac de panou poleit cu pene de gâscă vopsite („goose‐feather tree”). Această versiune timpurie a ornamentării festive a fost consemnată în trivia moderne. - „Xmas” nu e o scurtare rebelă
Termenul „Xmas” provine din litera greacă Χ (Chi), care simbolizează „Cristos”, deci „X-mas” este de fapt o formă tradiţională care marchează „Crăciunul lui Hristos”. - Primul brad decorat confirmat: Riga, 1510
În capitala Letoniei, Riga, există documente care atestă că, în anul 1510, a fost instalat un pom ornat în spaţiul public înainte de Crăciun — unul dintre cele mai vechi exemple de brad festiv decorat. - Rudolph the Red‑Nosed Reindeer – un produs de marketing
Reputaţia celebrului ren roş-năsos provine dintr-o campanie promoţională a retailerului american Montgomery Ward. Mai târziu, cântecul din 1949 a transformat personajul într-o legendă de Crăciun. - Primele lumini pe brad – invenţie americană
În 1882, prietenul lui Thomas Edison, Edward H. Johnson, a iluminat un brad cu becuri electrice miniature — fiind astfel una dintre primele înregistrări oficiale privind utilizarea luminii electrice pe pomul de Crăciun. - Tangerine în ciorap – origini medievale franceze
Tradiţia de a pune mandarine în ciorapi în Ajunul Crăciunului vine din Franţa secolului XII, unde călugăriţele lăsau ciorapi plini cu mandarine, fructe şi nuci la casele săracilor ca semn de compasiune şi speranţă. - Cel mai înalt brad de Crăciun înregistrat
Un brad de 221 de ft (~67 m) a fost instalat în 1950 într-un mall din Washington (SUA), stabilind un record pentru înălţimea unui brad de Crăciun instalat public. - Cărţile poştale de Crăciun – miliarde de exemplare
Doar în SUA, anual se trimit miliarde de felicitări de sărbători — un fenomen de consum care arată magnitudinea Crăciunului în cultura populară. - În România şi în alte părţi ale zonei slave există obiceiul de „colindat” – grupuri de copii/obiceiuri care merg de la casă la casă cu cântări. Termenul slav „Koliada” desemna imnuri şi ritualuri de iarnă.
- În Norvegia se ascund mături şi mopuri în Ajun de Crăciun pentru a preveni ca spiritele rele să le „fure” pentru plimbări aeriene.
- În Georgia există „Chichilaki” – o variantă locală de pom de Crăciun realizată din ramuri de alun sau nuc, tăiate fin şi ornamentate, folosită în special de creştinii ortodocşi georgieni.
6. De ce contează aceste curiozităţi?
- Ele ne arată că sărbătoarea Crăciunului nu este un bloc monolit – fiecare cultură adaugă propria nuanţă, propriile obiceiuri, soluţii creative.
- Ele invită la reflecţie: cât din ceea ce considerăm „tradiţie” este cu adevărat veche şi autentică vs cât este adaptare culturală recentă? De pildă, obiceiul de a mânca la KFC în Japonia e recent – ceea ce ne face să ne întrebăm ce înseamnă „tradiţie”.
- Ne ajută să vedem Crăciunul ca fenomen global, nu doar local: valorile comune (familie, dăruire, bucurie) rămân, dar expresiile lor diferă – lucru care ne poate îmbogăţi perspectiva personală.
De ce ne plac aceste curiozităţi?
Aceste fapte ne amintesc că, Crăciunul nu e doar un set fix de obiceiuri: este o colecţie vie de tradiţii, amestecuri de credinţă, comerţ, obiceiuri locale şi fantezie. Când aflăm că un ren roşu de marketing a devenit mit, sau că în Japonia se merge la KFC de Crăciun, sau că un pom decorat cu pene de gâscă a fost „primul”, înţelegem cât de diversă este sărbătoarea în lume. Aceste detalii pot deschide conversaţii, pot genera zâmbete şi pot lărgi percepţia noastră despre „Crăciun”.
Oricât de cunoscută ţi-ar părea sărbătoarea, Crăciunul mai ascunde mereu surprize: tradiţii locale neobişnuite, origini comerciale ale unor simboluri, evoluţii neaşteptate. Aşa că data viitoare când vei împodobi bradul sau vei pune mandarine în ciorap, vei ști un pic mai mult din lumea mare – şi vei avea un „fact” perfect de împărtăşit la masa festivă.
Sărbătoarea Crăciunului adună în sine credinţă, cultură, istorie şi adaptare modernă. Fie că ascunzi o mătură în Norvegia, că mănânci fast-food la Crăciun în Japonia, că laşi ghetuţe în Franţa sau te gândeşti la Sfantul Nicolae ca la precursorul Moşului, toate acestea sunt expresii ale dorinţei universale de lumină, comunitate şi bucurie.
Prin cunoaşterea lor ne putem bucura mai profund de ceea ce înseamnă Crăciunul – nu doar ca un set de ritualuri, ci ca un moment de conexiune umană globală.
Foto: generata cu AI
Surse:
- „The world’s 12 weirdest Christmas traditions” – Wanderlust Magazine. Wanderlust
- „Christmas Around the World” – WhyChristmas.com. whychristmas.com
- „12 awesome Christmas traditions from around the world” – EF Blog. ef.edu
- „25 + Magical Christmas Traditions from Around the World” – Minted. minted.com
- „32 interesting Christmas facts that will surprise you” – GoodHousekeeping. Good Housekeeping
- „Christmas traditions across Europe” – UTracks. utracks.com