Cea mai mare pânză de păianjen, unde trăiesc peste 111.000 de arahnide
Escrito por radio10.es el 9 de diciembre de 2025
Descoperirea unei structuri naturale fără precedent a atras atenția comunității științifice internaționale: o pânză de păianjen de dimensiuni colosale, întinsă pe o suprafață de 106 metri pătrați, a fost identificată într-o peșteră aflată la granița dintre Albania și Grecia. Colonia găzduiește peste 111.000 de păianjeni, o asociere neobișnuită și unică în lumea arahnidelor.
Un ecosistem ascuns în întuneric total
Structura uimitoare se află într-o zonă a peșterii în care nu pătrunde deloc lumina solară. Conform detaliilor publicate în jurnalul Subterranean Biology, pânza este alcătuită din mii de structuri individuale în formă de pâlnie, unite într-un ansamblu masiv de păianjeni care trăiesc și vânează împreună.
Forma și amplasarea pânzei — de-a lungul unui pasaj îngust, cu tavan jos — sugerează o adaptare extremă la mediul întunecat și umed al peșterii.
O descoperire științifică fără precedent
Autorul principal al studiului, Istvan Urak, profesor asociat la Universitatea Sapientia din Transilvania, a declarat că această structură este prima dovadă documentată a unui comportament colonial la două specii de păianjeni care, în mod normal, trăiesc și vânează separat.
Cele două specii identificate în colonie sunt:
- Tegenaria domestica – cunoscută ca „păianjenul de casă”
- Prinerigone vagans
În mod obișnuit, aceste specii nu coexistă în numere mari, iar specialiștii ar fi presupus chiar că una dintre ele o vânează pe cealaltă. Însă condițiile extreme ale peșterii par să fi rescris regulile.
Urak descrie momentul descoperirii ca pe o experiență „de uimire și recunoștință”, subliniind că natura încă are multe surprize ascunse.
Cum supraviețuiesc peste 111.000 de păianjeni într-un spațiu închis?
Echipa a estimat populația:
- aprox. 69.000 de exemplare de T. domestica
- peste 42.000 de exemplare de P. vagans
Supraviețuirea lor este posibilă datorită unui lanț trofic aparte. Păianjenii se hrănesc cu musculițe care trăiesc în peșteră; acestea depind la rândul lor de biofilme microbiene produse de bacterii care se dezvoltă datorită hidrogenului sulfurat prezent în caverne.
Peștera — numită Peștera Sulfuroasă — este modelată de procese chimice rare, fiind săpată de acid sulfuric format prin oxidarea hidrogenului sulfurat din apa subterană. Acolo, un pârâu bogat în sulf asigură un mediu stabil pentru microorganisme, apoi pentru musculițe și, în final, pentru impresionanta colonie de păianjeni.
Cine a găsit coloniile pentru prima dată
Deși studiul a fost publicat recent, pânza a fost observată inițial în 2022 de echipe de speologi ai Societății Speologice Cehe, în timpul unei expediții în Canionul Vromoner. Abia ulterior biologii au reușit să o studieze în detaliu, confirmând unicitatea și amploarea fenomenului.
Un fenomen natural rar care schimbă percepția asupra comportamentului arahnidelor
Descoperirea reprezintă un caz unic de cooperare între două specii diferite, în condiții extreme. Pentru comunitatea științifică, aceasta este una dintre cele mai complexe structuri coloniale documentate la păianjeni.
