Mii de găuri aliniate în Peru. Arheologii cred că au aflat cine le-a făcut

​ 

Misterul benzilor de găuri din Peru

Un șir de aproximativ 5.200 de găuri, întins pe aproape 1,5 kilometri în Valea Pisco din sudul Anzilor peruvieni, i-a nedumerit pe cercetători timp de aproape un secol. Acest loc, numit Monte Sierpe sau „muntele-șarpe”, revine în atenție după noi analize care ar putea explica în sfârșit de ce au fost create aceste formațiuni neobișnuite.

„Banda de găuri”, cum a fost supranumită după publicarea unor fotografii aeriene de către National Geographic în 1933, nu este menționată în nicio înregistrare istorică. Lipsa documentelor a lăsat loc multor interpretări: de la teorii legate de apărare, depozitare sau agricultură, până la idei fantastice despre vizitatori extratereștri.

Dar un nou studiu, publicat în Antiquity pe 10 noiembrie, vine cu una dintre cele mai solide și realiste explicații de până acum.

Un posibil târg pre-incaș și un sistem de contabilitate incaș

Cercetătorii au folosit filmări cu drona și o analiză microbotanică a polenului găsit în interiorul găurilor. Rezultatele sugerează că:

• Inițial, Monte Sierpe ar fi fost un târg activ al civilizației pre-incașe Chincha, unde localnicii schimbau bunuri fără a folosi monede.
• Ulterior, sub Incași, locul ar fi funcționat ca un sistem de contabilitate la scară mare, asemănător unui „Excel” arhaic.

Dr. Jacob Bongers, arheolog digital la Universitatea din Sydney, spune că noul set de date indică o organizare clară: aproximativ 60 de secțiuni distincte, unele cu tipare numerice evidente, precum 12 rânduri ce alternează între șapte și opt găuri.

Polenul descoperit indică prezența porumbului, a stufului și a salciei – plante folosite în mod tradițional la fabricarea coșurilor. Este posibil ca bunurile să fi fost depozitate în aceste coșuri și plasate direct în gropi.

Un sistem economic complex

Echipa crede că populațiile de coastă și de munte se întâlneau aici pentru a face troc:

• porumbul putea fi schimbat cu bumbac
• coca putea fi schimbată cu ardei iute
• alte resurse puteau fi evaluate prin numărul de găuri ocupate

Ulterior, după extinderea Imperiului Inca, sistemul ar fi fost folosit pentru evidența tributului plătit de comunitățile locale.

Există chiar și un khipu (dispozitiv incaș cu șiruri înnodate folosit pentru evidențe numerice) descoperit în Valea Pisco, care prezintă grupări ce ar putea reflecta structura găurilor din Monte Sierpe.

Dovezi ale utilizării după cucerirea spaniolă

Analiza polenului arată urme de citrice – plante introduse după 1531, ceea ce indică faptul că situl a continuat să fie folosit o perioadă chiar și după căderea Imperiului Inca.

În final, locul ar fi fost abandonat deoarece spaniolii nu au găsit un mod practic de a-l integra în sistemul lor economic.

O piesă de patrimoniu ce trebuie protejată

Cercetătorii subliniază importanța includerii perspectivelor indigene în interpretarea trecutului. Monte Sierpe rămâne un loc enigmatic, dar noile date oferă o imagine mult mai clară asupra modului în care funcționau societățile pre-hispanice.

Dr. Christian Mader, de la Universitatea din Bonn, consideră studiul o contribuție esențială la înțelegerea economiilor antice andine. Descoperirile arată cât de sofisticate erau sistemele economice ale comunităților pre-incașe și incașe, chiar în absența monedelor sau a unui sistem de scriere.

Monte Sierpe nu oferă încă toate răspunsurile, dar fiecare nouă analiză ne apropie de înțelegerea unei părți importante din patrimoniul cultural al Anzilor.

---

Sursa: cnn • Foto: generata cu AI