1 Decembrie, Ziua Națională a României – O Sărbătoare a Unirii și Mândriei Naționale
Escrito por radio10.es el 1 de diciembre de 2025
O sărbătoare cu o istorie complexă
Ziua Națională a României este în prezent celebrată la 1 decembrie, o dată care marchează hotărârea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918 de a uni Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul cu Regatul României.
Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a fost făcută în 1990, imediat după căderea regimului comunist, și consfințită ulterior în Constituția din 1991.
De la Unirea Principatelor la Ziua Regalității
Înainte de 1 decembrie, România a avut mai multe zile considerate, la un moment dat, „naționale”. Prima dintre ele a fost 24 ianuarie, începând cu anul 1861, când era celebrată Unirea Principatelor sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. După abdicarea acestuia, importanța zilei a scăzut, însă sărbătoarea a rămas puternic ancorată în memoria colectivă, mai ales în Moldova.
Data de 10 mai a câștigat însă statutul de sărbătoare națională timp de multe decenii. În această zi, în 1866, Carol I a sosit pentru prima dată la București pentru a deveni Domnitor; iar în 1877, tot la 10 mai, era primită declarația de independență. În secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, această zi a devenit simbolul independenței și al monarhiei românești.
Restaurația și perioada interbelică
O altă sărbătoare marcată la nivel național a fost 8 iunie, Ziua Restaurației, introdusă în 1932 și asociată revenirii în țară a Regelui Carol al II-lea în 1930. Festivitățile dedicate acestei date ajunseseră să rivalizeze cu cele ale zilei de 10 mai.
În tot acest timp, România avea un sistem complex de sărbători legale, care combina zile religioase și laice. Diverse modificări ale legislației au stabilit, eliminat sau completat aceste zile, pe măsură ce contextul politic se schimba.
23 August, sărbătoarea regimului comunist
După abdicarea Regelui Mihai în 1947, regimul comunist a avut nevoie de o nouă dată simbolică. Prin Hotărârea nr. 908/1949, ziua de 23 august a devenit sărbătoare națională — transformată propagandistic în „Ziua Insurecției Armate Antifasciste și Antiimperialiste”. Deși evenimentul istoric din 1944 a avut un caracter militar și politic real, interpretarea lui oficială a fost adaptată intereselor propagandei de partid.
Revenirea la esență: 1 Decembrie, după 1989
După Revoluția din 1989, dezbaterea privind noua zi națională a fost intensă. O parte a opoziției democratice propunea 16 decembrie — ziua declanșării revoltei de la Timișoara. Parlamentul dominat de FSN a optat însă pentru 1 decembrie, prin Legea nr. 10/1990. Alegerea nu a fost explicit motivată în textul legii, însă trimiterea la Marea Unire din 1918 era evidentă.
Prima comemorare a Zilei Naționale pe 1 decembrie, în 1990, a avut loc la Alba Iulia. Festivitățile s-au desfășurat într-un context tensionat, marcat de rivalități politice, discursuri întrerupte și controverse publice.
Ce s-a întâmplat în anul 1918
Un an decisiv pentru destinul românilor
Anul 1918 a reprezentat punctul de cotitură în procesul de formare a României moderne. Pe fondul destrămării marilor imperii europene și al revendicărilor naționale ale popoarelor din Europa Centrală și de Est, românii au făcut pași concreți pentru a-și decide singuri viitorul.
Declarația de la Oradea: începutul afirmării politice
La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român, întrunit la Oradea, a adoptat în unanimitate o declarație care exprima voința românilor din Transilvania de a se alătura „națiunilor libere”. Documentul, redactat de Vasile Goldiș, invoca principiul autodeterminării și stabilea clar necesitatea ca națiunea română să își hotărască singură soarta.
Această declarație a reprezentat baza politică pentru convocarea unei mari adunări naționale, care să exprime oficial voința populației majoritare românești din Transilvania.
Drumul spre Marea Unire
Contextul internațional era favorabil. Imperiul Austro-Ungar se prăbușea, iar populațiile din fostele teritorii imperiale își afirmau drepturile politice. Românii transilvăneni au profitat de acest moment pentru a pregăti pasul decisiv: unirea cu Regatul României.
Declarația de la Oradea a fost urmată de o mobilizare politică intensă, culminând cu convocarea Marii Adunări Naționale.
Finalul anului: Alba Iulia, 1 Decembrie 1918
Procesul inițiat la Oradea a dus, două luni mai târziu, la cel mai important moment al istoriei moderne a României: Hotărârea de Unire adoptată la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.
Aceasta a consfințit voința românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș de a se uni cu România, eveniment care a completat proiectul început anterior cu Unirea Basarabiei (martie 1918) și a Bucovinei (noiembrie 1918).
Declarația de la Oradea nu a fost doar un document politic, ci un act de curaj, un semnal care a schimbat cursul istoriei și a pus în mișcare ultimele etape ale realizării României Mari. Fără acel moment, finalul spectaculos al anului 1918 nu ar fi avut aceeași forță și legitimitate.
Istoria Zilei Naționale a României
Ziua Națională a României, celebrată în fiecare an pe 1 Decembrie, marchează cel mai important moment al istoriei moderne: unirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu Regatul României, în anul 1918.
Acest moment, cunoscut drept Marea Unire, a redefinit identitatea națională și a pus bazele României moderne.
Înainte de stabilirea acestei date, sărbătoarea națională era celebrată în alte momente istorice. Pe 10 Mai era marcată Ziua Independenței, iar în perioada comunistă, 23 August devenise sărbătoare oficială, legată de schimbarea regimului din 1944.
Odată cu Revoluția din 1989, România a revenit la esența identității sale: 1 Decembrie a devenit oficial Ziua Națională.
Importanța Marii Uniri depășește dimensiunea politică. Este un simbol al unității culturale, al spiritului românesc și al dorinței colective de libertate și progres. În fiecare an, această zi amintește românilor de valorile și sacrificiile care au stat la temelia statului român modern.
Cum se Sărbătorește Ziua Națională a României
Parada militară: începutul oficial al zilei
Unul dintre cele mai așteptate momente ale sărbătorii este parada militară. București și Alba Iulia devin centre ale festivităților, cu defilări impresionante, zeci de formații militare, tehnică modernă și un public numeros care vine să admire spectacolul și să trăiască sentimentul de unitate națională.
Steagurile tricolore, uniformele impecabile și muzica militară creează un moment de solemnitate și mândrie, apreciat atât de români, cât și de turiști.
Bucură-te de gastronomia tradițională
Orice sărbătoare autentic românească include și mâncare tradițională. De 1 Decembrie, mesele sunt încărcate cu sarmale, mici, cozonac și alte preparate specifice sezonului rece. Aceste feluri de mâncare aduc împreună familiile și prietenii, fiind o parte esențială a spiritului festiv.
Poartă culorile tricolorului
Mulți români își arată mândria purtând albastru, galben și roșu. Fie că aleg eșarfe, panglici, tricouri sau accesorii, aceste culori transmit respect față de istorie și solidaritate cu ceilalți participanți la sărbătoare.
Redescoperă istoria
Ziua Națională este un prilej excelent pentru a explora trecutul. Documentare, cărți, expoziții sau vizite la muzee ajută la înțelegerea contextului istoric și a celor care au contribuit la formarea României moderne. Este o modalitate profundă de a te conecta cu semnificația zilei.
Împărtășește momentul cu ceilalți
Rețelele sociale devin pline de mesaje de sărbătoare, imagini cu parade și simboluri naționale. Folosirea hashtagurilor dedicate zilei ajută la crearea unei comunități virtuale unite de respect și bucurie.
Participă la evenimente culturale
Teatrele, muzeele și centrele culturale organizează concerte, piese de teatru, expoziții și activități speciale. Aceste evenimente redau bogăția culturală a României și oferă un mod plăcut de a celebra.
O tradiție devenită identitate
În ciuda dezbaterilor, 1 decembrie s-a impus în timp drept cea mai reprezentativă zi pentru identitatea națională românească, fiind asociată cu momentul în care idealul unității naționale s-a materializat la scară istorică.
Astăzi, celebrarea Zilei Naționale rămâne un prilej de reflecție asupra trecutului, dar și asupra drumului pe care România continuă să-l construiască în prezent.
Surse:
Foto: foto 1 generata cu AI; toate celelalte fotografii apartin Andreea Marciu Photography
