14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci, singura sărbătoare cu post aspru

​ 

Semnificația sărbătorii

Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși, greco-catolici și catolici deopotrivă prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare dedicată lemnului sfânt.

Este, totodată, singura mare sărbătoare marcată prin post aspru și rugăciune, pentru a aminti de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota.

Crucea a devenit de-a lungul timpului simbolul biruinței asupra morții și păcatului, dar și un semn de speranță și putere pentru toți credincioșii.

Evenimentele istorice comemorate

Această zi amintește de două momente importante din istoria creștinismului:

• Aflarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos și înălțarea ei solemnă în fața poporului, la 14 septembrie 335, de către episcopul Macarie al Ierusalimului.
• Aducerea Sfintei Cruci din Persia, în anul 629, de către împăratul bizantin Heraclius, după victoria asupra perșilor păgâni, și așezarea ei cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Descoperirea Sfintei Cruci

Potrivit tradiției, Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a ordonat să fie căutate crucile de pe Golgota. Au fost descoperite trei: cea a Mântuitorului și cele ale tâlharilor răstigniți lângă El.

Pentru a afla care era Crucea Domnului, episcopul Macarie a cerut să fie atinse de trupul unei femei moarte. Aceasta a înviat la atingerea celei de-a treia cruci, confirmând autenticitatea ei.

După această minune, Patriarhul Macarie a ridicat Crucea pe un loc înalt, pentru ca tot poporul să o poată vedea și cinsti.

Crucea, dusă în Persia și adusă înapoi

În anul 614, împăratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul și a luat cu el Sfânta Cruce, păstrând-o timp de 14 ani.

După ce a fost înfrânt, împăratul Heraclius a readus Crucea la Ierusalim, purtând-o în procesiune cu mare cinste și așezând-o din nou în Biserica Sfântului Mormânt.

De ce se postește în această zi

Înălțarea Sfintei Cruci este singura sărbătoare mare care se ține cu post aspru. Credincioșii se abțin de la mâncare și băutură până seara, iar cei mai slabi postesc fără carne, ouă și lactate.

Acest post amintește de suferințele și jertfa Mântuitorului pe cruce și are rolul de purificare sufletească.

---

Sursa: ziarulunirea • Foto: tvr