Cafenelele de gunoi din India: unde plătești cu plastic și primești o masă caldă

​ 

Mâncare în schimbul deșeurilor – un model social și ecologic unic

În orașul Ambikapur, din statul Chhattisgarh, India, oamenii flămânzi nu își plătesc mesele cu bani, ci cu… plastic. La prima Garbage Café din țară, deschisă în 2019, localnicii aduc pungi, sticle sau ambalaje în loc de numerar, iar în schimb primesc farfurii pline cu orez, curry, dal, chapati și murături.

Sloganul lor este simplu și provocator: „More the waste, better the taste” – cu cât mai mult gunoi, cu atât mai bun gustul.

Cum funcționează Garbage Café

Pentru 1 kg de plastic, oamenii primesc un prânz complet. Pentru jumătate de kilogram, se oferă micul dejun: samosa sau vada pav. Cafeneaua este administrată de Ambikapur Municipal Corporation (AMC) și are scop dublu: să reducă plasticul aruncat la întâmplare și să combată foametea urbană.

„Dacă hrănim stomacuri goale și curățăm în același timp străzile, e un câștig pentru toată comunitatea”, explică Vinod Kumar Patel, coordonatorul proiectului.

Mărturia unei beneficiare

Pentru Rashmi Mondal, o femeie din Ambikapur, acest program face diferența dintre supraviețuire și foame. Ani de zile, ea vindea plastic colectat pe străzi pentru câțiva bănuți: 10 rupii/kg (aprox. 0,12 dolari). Acum, fiecare kilogram îi asigură o masă caldă pentru întreaga familie:

„Pot aduce plastic și primesc mâncare. Asta schimbă totul pentru noi.”

Impactul asupra deșeurilor

De la lansarea cafenelei în 2019, s-au colectat aproape 23 de tone de plastic. Chiar dacă acest volum este mic față de totalul deșeurilor din Ambikapur (226 tone anual), el acoperă plasticul care „scapă” de rețeaua oficială de colectare.

Orașul are acum 20 de centre de colectare descentralizate (SLRM), unde peste 480 de femei – numite „swachhata didis” („surorile curățeniei”) – sortează zilnic deșeuri în peste 60 de categorii. Plasticul adunat se transformă în granule pentru construcția de drumuri sau se vinde reciclatorilor.

Grație acestor eforturi, Ambikapur a devenit un oraș „zero depozit de gunoi” și a transformat chiar și fosta groapă de 16 acri într-un parc verde.

Extinderea modelului în India și Asia

Succesul din Ambikapur a inspirat inițiative similare în alte orașe indiene:

• Siliguri (2019) – mese gratuite contra plastic.
• Mulugu, Telangana (2019) – 1 kg de plastic pentru 1 kg de orez.
• Mysuru, Karnataka (2024) – plastic schimbat la cantinele de stat pentru mic dejun sau prânz.
• Uttar Pradesh – campanie de oferire de absorbante igienice în schimbul de plastic.

În afara Indiei, Cambodgia a lansat programe asemănătoare, unde plasticul colectat din lacul Tonle Sap este schimbat pentru orez.

Probleme și critici

Nu toate inițiativele au rezistat. La Delhi, peste 20 de Garbage Cafés au fost închise din lipsă de finanțare, infrastructură și conștientizare publică.

Specialiștii avertizează și asupra limitelor modelului. Minal Pathak, profesor asociat la Ahmedabad University, subliniază că deși schemele ajută comunitățile să recicleze, ele nu rezolvă supraproducția de plastic sau lipsa de segregare în gospodării:

„E mai degrabă un pansament pe rană decât un tratament pentru cauză. E un început bun, dar avem nevoie de schimbări mult mai mari.”

Garbage Cafés au reușit să lege două crize – foametea și poluarea cu plastic – într-o soluție simplă și ingenioasă. Deși nu sunt o rezolvare structurală, aceste inițiative demonstrează că soluțiile locale pot inspira schimbări la scară mai largă și pot transforma comunitățile.

---

Sursa & foto: bbc