De ce Statuia Libertății este un simbol disputat în cultura americană

​ 

O flacără care ascunde lanțuri

Privirea noastră se oprește adesea pe coroana cu țepi strălucitori și pe flacăra ridicată spre cer, dar uităm un detaliu fundamental: Statuia Libertății calcă peste lanțurile sclaviei umane. Un detaliu vizual subtil, dar puternic – un indiciu al semnificației sale profunde și contradictorii. Ea e un simbol care atrage interpretări opuse, întocmai pentru că este construită dintr-un amestec de inspirații istorice și mitologice: de la zeița romană Libertas, la zeul grec Helios și până la zeița egipteană Isis, care l-a fascinat pe sculptorul francez Frédéric-Auguste Bartholdi.

A fost gândită ca un dar de prietenie din partea Franței pentru Statele Unite, și totuși, încă de la dezvelirea sa în 1886, Statuia Libertății a fost subiectul unor controverse aprinse. Astăzi, ea se află din nou în centrul unui conflict cultural american – de data aceasta printr-o pictură contemporană care a provocat dezbateri politice și artistice.

O viziune care tulbură: reinterpretarea lui Amy Sherald

Artista afro-americană Amy Sherald a realizat o lucrare puternică – intitulată „Transformând Libertatea” – în care Statuia Libertății este reimaginată ca o femeie transgender de culoare. Cu o siluetă impunătoare, rochie ultramarină care amintește de Madonele Renașterii, păr fucsia și piele redată în tonuri de gri, modelul pictat este Arewà Basit – o artistă non-binară, trans-feminină. Această alegere nu e întâmplătoare: Sherald folosește frecvent tehnica griurilor pentru a forța privitorul să treacă dincolo de culoarea pielii și să confrunte propriile idei despre identitate rasială.

În locul torței, personajul ține în mână un buchet de margarete Gerbera – simbol al speranței și bucuriei. Un gest subtil, dar subversiv, care amintește de gestul celebru al protestatarului cu flori pictat de Banksy. Sherald declară că pictura ei „există pentru a crea spațiu pentru o persoană a cărei umanitate a fost politizată și ignorată”. Într-un mod neașteptat, mesajul ei pare să rezoneze cu înscrisul poetic de pe piedestalul statuii originale: chemarea „maselor obosite și rătăcite” care „tânjesc să respire libere”.

Un simbol mereu disputat

Controversa nu este una nouă. La doar câteva zile după dezvelirea statuii în 1886, au apărut critici din ambele părți ale spectrului politic. Sufragetele au considerat ironic faptul că o femeie întruchipează libertatea într-o epocă în care femeile nu aveau drept de vot. Conservatorii, în schimb, au văzut în statuie un îndemn nedorit pentru migranți – acele „masse adunate” despre care vorbea Emma Lazarus.

Reinterpretarea lui Sherald continuă această tradiție a disputei. Tabloul urma să fie expus la Galeria Națională de Portrete din Washington, dar curatoarele au fost avertizate că prezența lucrării ar putea deranja administrația prezidențială. În ianuarie, președintele Donald Trump semnase un ordin executiv care recunoaște doar două sexe – masculin și feminin – și care condiționează finanțarea federală de conformarea cu această definiție. În loc să accepte eliminarea lucrării, Sherald a ales să anuleze întreaga expoziție, invocând o „cultură a cenzurii”.

O pictură, o ruptură, o întrebare

În prezent, tabloul este expus la Muzeul Whitney din New York, parte a expoziției itinerante „Sublimul American”. Însă absența sa din muzeul finanțat federal nu e doar o decizie logistică. Ea reflectă un curent politic în care arta și identitatea devin teritorii de bătălie. Într-un nou ordin semnat în martie, intitulat „Restabilirea adevărului și a sănătății mentale în istoria americană”, administrația Trump a anunțat limitări clare pentru instituțiile care, în opinia sa, „deformează valorile americane comune, promovează diviziuni rasiale sau ideologii contrare legislației federale”.

În acest context, pictura lui Sherald devine mai mult decât o imagine: este o provocare. O oglindă în care o societate este forțată să se privească, chiar dacă nu-i place ce vede. Adevărul despre Statuia Libertății, după 140 de ani, rămâne deschis: este ea o promisiune împlinită sau o iluzie nobilă, dar golită?

---

Sursa & foto: bbc