O plantă aparent inofensivă alimentează incendiile de vegetație

​ 

Iarba uscată, pericolul invizibil care accelerează catastrofele din Vestul Americii

În Statele Unite, un fenomen devastator ia amploare: incendiile de vegetație se extind mai rapid și devin mai distructive, iar o parte esențială a acestui puzzle e o prezență obișnuită – iarba. Nu pădurile sunt de vină în majoritatea cazurilor, ci acest combustibil verde care, în condiții extreme, poate deveni mai periculos decât lemnul uscat.

„Orice spațiu de 10 metri care nu e asfaltat va avea o formă de iarbă pe el,” afirmă Adam Mahood, ecolog în cadrul Departamentului de Agricultură al SUA.

De ce iarba este un accelerator de foc mai periculos decât pare

Iarba este omniprezentă, adaptabilă și aparent inofensivă. Dar în prezența vântului și a secetei, se transformă într-un fitil uriaș. Dacă pădurile ard lent și pe suprafețe dense, incendiile de iarbă se propagă cu o viteză alarmantă, adesea mai repede decât resursele de intervenție pot reacționa.

Un studiu recent arată că numărul locuințelor distruse de incendii în SUA s-a dublat în ultimele trei decenii, iar majoritatea au fost mistuite de flăcări provenite din iarbă și arbuști, nu din păduri.

Zonele cele mai afectate? Vestul american

Peste două treimi dintre casele distruse în ultimele trei decenii erau situate în partea vestică a SUA. Dintre acestea, aproape 80% au fost pierdute în incendii de iarbă sau arbuști, potrivit aceluiași studiu.

Un factor agravant este extinderea zonelor de locuit către așa-numita „interfață urban-naturală” – adică acele spații în care civilizația se apropie periculos de zonele sălbatice. Aproximativ 44 de milioane de locuințe erau amplasate în aceste regiuni în 2020, o creștere de 46% față de acum 30 de ani.

Schimbările climatice: motorul din umbră

Profesorul John Abatzoglou, specialist în climă la Universitatea din California, explică: „Zonele care ard cel mai mult sunt cele cu precipitații moderate – exact cât trebuie pentru ca iarba să crească, dar nu suficient pentru a preveni uscarea ei.”

Primăverile ploioase stimulează creșterea ierbii, care apoi intră în repaus pe timp de iarnă. Dacă iarna este mai caldă decât de obicei și lipsită de zăpadă, cum s-a întâmplat recent în nordul Câmpiilor Americane, uscarea accelerată creează un teren ideal pentru incendii.

„Iarba poate deveni inflamabilă chiar și la o oră după o ploaie. E suficient un vânt puternic și o scânteie,” avertizează Todd Lindley, specialist în fenomene meteo extreme din Oklahoma.

De la câmpie la deșert: invazia ierbii continuă

Iarba nu mai este doar o problemă în preriile centrale. În păduri și chiar în deșerturi, această plantă joacă acum un rol devastator. După moartea copacilor din cauza secetei sau incendiilor, iarba se instalează rapid, creând o punte de combustibil între resturile vegetale și arborii uscați.

„Recuperarea pădurilor poate dura generații. Dar iarba? Poate reveni în doar două zile,” declară Bill King de la Serviciul Forestier al SUA.

În deșert, unde incendiile erau cândva rare, specii invazive de iarbă anuală, precum red brome, profită de ploile ocazionale pentru a acoperi solul cu un covor inflamabil. Așa s-au născut megaincendii ca cele din Rezervația Mojave, care au distrus peste un milion de arbori Joshua, simboluri ale peisajului californian.

Ecosistemele emblematice sunt în pericol

Jumătate din ecosistemul de arbuști Sagebrush – cel mai extins din partea inferioară a SUA – a fost deja pierdut sau deteriorat în ultimele două decenii. Anual, o suprafață cât statul Delaware dispare din cauza ierbii invazive, incendiilor și altor factori climatici, potrivit USGS.

„Ce pare grav astăzi, va părea minor peste zece ani,” avertizează Mahood. „Comparați cu sezonul incendiilor din urmă cu două decenii – acum pare nesemnificativ.”

---

Sursa & foto: cnn