Un pas înainte pentru viața marină: progrese importante la Conferința ONU pentru Oceane 🌊

​ 

La Conferința ONU pentru Oceane, desfășurată recent la Nisa, Franța, aproape 200 de țări s-au reunit pentru a discuta soluții la principalele amenințări cu care se confruntă oceanele lumii. Evenimentul a adus un „licăr de speranță” prin progrese în ratificarea Tratatului pentru Înaltă Mare, combaterea poluării cu plastic și limitarea pescuitului ilegal.

Progres semnificativ în ratificarea Tratatului pentru Înaltă Mare

Obiectivul principal al conferinței a fost accelerarea ratificării Tratatului pentru Înaltă Mare (High Seas Treaty), semnat acum doi ani, care urmărește să plaseze 30% din oceane sub protecție până în 2030. Dacă înaintea conferinței doar 27 de țări îl ratificaseră, în timpul evenimentului numărul a crescut rapid la 50, iar mai multe state și-au asumat angajamentul de a-l ratifica până la finalul anului.

Această viteză de ratificare este remarcabilă pentru un acord ONU, afirmă Elizabeth Wilson de la Pew Charitable Trusts, subliniind susținerea globală tot mai mare pentru protejarea apelor internaționale.

Angajamente noi pentru extinderea ariilor marine protejate

Pe parcursul conferinței, mai multe țări au anunțat extinderea zonelor marine protejate (MPA) din apele lor naționale. Regatul Unit a declarat că va interzice pescuitul de tip „bottom trawling” în aproape o treime din MPA-urile din Anglia — o solicitare susținută de mult timp de organizațiile ecologiste.

Totodată, Polinezia Franceză a anunțat crearea celei mai mari zone marine protejate din lume în propriile ape, interzicând pescuitul extractiv și mineritul pe o suprafață de 900.000 km² — de patru ori mai mare decât teritoriul Regatului Unit.

Progrese pe tema pescuitului ilegal

În premieră, China a anunțat ratificarea Port State Measures Agreement, un angajament juridic important de combatere a pescuitului ilegal și nereglementat. Această decizie este considerată esențială, având în vedere că China operează cea mai mare flotă de pescuit din lume.

John Kerry, fost secretar de stat al SUA, a salutat aceste avansuri, declarând că „atunci când colaborăm, realizările devin posibile”.

Divergențe persistente pe tema exploatării miniere în adâncuri

Deși președintele Franței Emmanuel Macron a avertizat asupra riscurilor majore ale mineritului submarin, comunitatea internațională rămâne divizată. Doar 37 de țări au cerut impunerea unui moratoriu, în pofida apelului lansat de 2000 de oameni de știință, care solicită suspendarea explorării până la obținerea unor date mai clare.

Statele Unite, prin administrația Trump, au decis deja acordarea de licențe pentru astfel de activități, contrar tendinței globale prudente.

Poluarea cu plastic rămâne o criză majoră

Problema plasticului rămâne una dintre cele mai presante. În prezent, se estimează că peste 171 de trilioane de fragmente de plastic plutesc în oceane, iar fără acțiuni concrete, cantitatea s-ar putea tripla până în 2040.

Plasticul conține peste 16.000 de substanțe chimice, din care cel puțin 4.000 sunt cunoscute ca având efecte toxice asupra sănătății marine și umane — inclusiv substanțe cancerigene sau mutagene, avertizează profesorul Bethany Carney Almroth de la Universitatea din Göteborg.

Angajamente politice, dar încă fără acorduri obligatorii

Miniștri din 97 de țări, inclusiv Regatul Unit, au semnat o declarație politică comună pentru un tratat ambițios de limitare a poluării cu plastic. Însă doar o mică parte dintre marii producători de petrol — din care este derivat plasticul — susțin activ aceste inițiative, invocând posibilele pierderi economice.

Oceanele — în prima linie a crizei climatice

Oceanele absorb 90% din căldura suplimentară generată de emisiile antropice, ceea ce agravează valurile de căldură marină și amenință recifele de corali. În pofida gravității situației, conferința nu a stabilit noi angajamente ferme de reducere a emisiilor.

Totuși, țările insulare vulnerabile au folosit platforma conferinței pentru a cere eliberarea urgentă a fondurilor climatice promise de statele dezvoltate. Premierul Tuvalu, Feleti Teo, a subliniat frustrarea acestor națiuni în fața sistemului financiar internațional lent și birocratic.

Concluziile conferinței: Planul de Acțiune Oceanic de la Nisa

La finalul conferinței, delegații au adoptat Planul de Acțiune Oceanic de la Nisa, care sintetizează angajamentele asumate. Deși nu s-au semnat noi tratate obligatorii, conferința a marcat un pas înainte în colaborarea internațională privind protejarea oceanelor.

---

Sursa & foto: bbc