Atena sub focul verii: Cum rezistă Acropola și turismul în era caniculelor

​ 

Acropola este centrul turismului din Atena

Urcarea pe Acropola Atenei, leagănul democrației, a fost întotdeauna o provocare pentru cei curajoși. Însă, în ultimele veri, această încercare a devenit cu adevărat dificilă, întrucât orașul a fost afectat de valuri de căldură lungi și periculoase.

Acces restricționat din cauza caniculei

În ultimii doi ani, în plin sezon turistic, autoritățile au fost nevoite să închidă cel mai vizitat obiectiv turistic al Greciei în cele mai fierbinți ore ale zilei, pentru a-i proteja pe vizitatori și pe angajați de temperaturi ce depășesc 40 de grade Celsius.

Un sit fără umbră

Acest sit, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, oferă puține zone de umbră. A sta printre coloanele de marmură albă ale Partenonului, în timp ce reflectă soarele mediteranean dogoritor, se poate simți mai degrabă ca o probă de rezistență decât împlinirea unui vis din copilărie — mai ales atunci când fumul incendiilor de vegetație planează pe cer.

Căldura nu se limitează la Acropolă

Atena a fost întotdeauna fierbinte vara, dar niciodată ca acum. Este cea mai caldă capitală din Europa continentală, iar în 2024 a înregistrat temperaturi record, o realitate care pare să devină noua normalitate. Întreaga Mediterană se încălzește mai rapid decât media globală.

O vară caniculară cu milioane de turiști

Cu turismul în plină expansiune, autoritățile estimează că Atena va primi un număr record de 10 milioane de turiști în acest an. Cei care sosesc în iulie și august se vor confrunta, conform previziunilor meteorologice, cu temperaturi extreme, ceea ce va crea o „furtună perfectă” între turism și căldura arzătoare.

Întrebări existențiale despre viitorul Greciei

Situația ridică întrebări existențiale despre relația Greciei cu turiștii, care au ajutat economia să își revină în perioadele de criză financiară. Mai mulți turiști înseamnă presiune suplimentară asupra resurselor limitate de apă și infrastructură. Înseamnă și inflație, iar localnicii sunt împinși afară de noii veniți mai înstăriți.

Pierdem Grecia verii?

Un editorial foarte comentat în presa greacă spunea că goana oarbă după turism maxim nu mai are sens și că grecii riscă să-și piardă dreptul natural la vară. „Spus direct, lăsăm moștenire generațiilor viitoare nu doar o datorie uriașă, ci și o Grecie fără veri”, se arăta în articol. Temerile pentru lunile ce urmează sunt ridicate.

Speranță și adaptare

Totuși, în ciuda fricii, există speranță — și conștientizarea că țara trebuie să se adapteze sau va suferi consecințe dezastruoase. Pentru primarul Atenei, Haris Doukas, „construirea rezilienței este o chestiune de supraviețuire”.

Un oraș-izvor de căldură

Pe termen scurt, asta înseamnă sisteme de avertizare timpurie pentru valuri de căldură, monitorizare în timp real a temperaturilor, fântâni, centre climatizate și parcuri cu umbră. Serviciile de urgență sunt prezente inclusiv în jurul Acropolei, pentru a ajuta turiștii care se simt rău.

Turiștii subestimează căldura

„Turiștii subestimează adesea căldura, mai ales cei din țări mai reci,” spune Iris Plaitakis, ghid turistic la Acropolă. „Mulți nu poartă pălării și nu au suficientă apă. Sus, la înălțime, expunerea la soare e mult mai mare.”

Căldura extremă, pericol major

„Valurile de căldură sunt responsabile pentru peste 80% din decesele provocate de fenomene meteorologice în Europa”, avertizează Ine Vandecasteele, expert în adaptare urbană al Agenției Europene de Mediu.

Un oraș de beton cu prea puțină verdeață

Atena este una dintre cele mai slab împădurite capitale din Europa și a doua cea mai dens populată după Paris. În plus, are una dintre cele mai îmbătrânite populații din UE, vulnerabilă la căldură extremă.

Măsuri ecologice pe termen lung

În 2021, Atena a devenit primul oraș european care a numit un „oficial șef pentru caniculă”, axat pe strategii verzi. „Am plantat 7.000 de copaci și vrem să ajungem la 28.000 în patru ani. Regândim infrastructura, materialele, străzile,” afirmă primarul.

Microclimate și acvaducte antice

Printre măsuri se numără micro-păduri urbane, precum cea din Kypseli, unde se dorește scăderea temperaturii resimțite cu 5°C. În Chalandri, un vechi apeduct roman este revitalizat pentru a iriga parcuri și răcori cartierele.

Timpul să spargem betonul

Atena modernă, plină de beton și graffiti, este departe de peisajul idilic de odinioară. Râurile au fost betonate în anii ’50–’60 pentru a face loc autostrăzilor. „Ca și Valencia, Atena va trebui să spargă betonul și să investească în verdeață,” spune urbanistul spaniol Juanjo Galan.

Reconectarea cu marea

Un proiect major în desfășurare este extinderea orașului către mare. Zona numită recent „Riviera Ateniană” se dezvoltă cu plaje organizate, hoteluri și restaurante de lux.

Parcul Ellinikon – transformare spectaculoasă

Pe fostul aeroport Ellinikon se construiește cel mai mare parc urban din Grecia și unul dintre cele mai mari parcuri de coastă din lume. Va include și primul zgârie-nori al țării — Riviera Tower. Se estimează că va atrage anual un milion de turiști.

Turismul – salvare sau pericol?

Turismul a fost salvarea economică în anii de criză, dar și cauza gentrificării și a scumpirii locuințelor. Multe proprietăți au fost transformate în hoteluri de lux care consumă și mai multe resurse.

Incendii și anxietăți

Atenienii sunt îngrijorați de nivelul apei din rezervoare și de incendiile care au distrus 40% din pădurile din jurul orașului în mai puțin de un deceniu. Focurile sunt agravate de schimbările climatice provocate de om.

Viitorul turismului

În ciuda provocărilor, turiștii continuă să vină. În 2024, Grecia a primit un număr record de 36 milioane de vizitatori. Estimările arată că până în 2030, cifra va ajunge la 40 de milioane.

Unicitatea Atenei atrage

„Oamenii vin din întreaga lume să vadă unde au trăit Aristotel și Platon, unde au avut loc primele Jocuri Olimpice moderne,” spune Plaitakis. „Aceste lucruri nu pot fi replicate.”

Turismul în afara sezonului de vârf

Atena încearcă să redirecționeze o parte din turiști spre sezoanele de primăvară și toamnă. Iernile devin mai blânde, iar orașul atrage tot mai mulți turiști nordici în căutare de soare, salată grecească și ouzo.

Adaptarea la căldură devine stil de viață

În centrul istoric, turiștii învață să bea cafea rece „ca localnicii”. La punctele de informare, angajați amabili îi sfătuiesc să cumpere bilete online și să evite orele de prânz.

Alternative răcoroase la Acropolă

Când Acropola e închisă din cauza căldurii, Plaitakis recomandă: Muzeul Acropolei, Muzeul Arheologic Național și Muzeul de Artă Cicladică. Pentru peisaje marine: Centrul Cultural Stavros Niarchos și o oprire la Templul lui Poseidon, ideal pentru apus.

Viața de noapte ca adaptare climatică

Pe măsură ce soarele apune, orașul prinde viață cu cinematografe în aer liber, spectacole și o viață de noapte efervescentă. Grecii sunt celebri pentru mesele târzii și statul la terase până orașul se răcorește. O formă naturală de adaptare climatică. Un stil de viață mediteranean care trebuie adaptat la urgența climatică actuală.

---

Sursa & foto: cnn