Limbile mayașe se răspândesc în Statele Unite

​ 

Imigranții din Mexic și America Centrală duc limbile lor străvechi în teritorii noi.

Trecuseră trei zile de când tatăl lui Aroldo murise. Aroldo era încă în doliu și nu se putea îndura să meargă nici măcar în câmpul de porumb pe care tatăl său i-l lăsase în comunitatea lor din San Juan Atitán, Guatemala. La cină, privind flăcările sobei cu lemne și simțind greutatea pierderii în piept, și-a spus că era timpul să respire un aer mai proaspăt.

Întorcându-se spre mama sa, care mânca în tăcere lângă el, i-a spus în mam, limba mayașă vorbită în satul lor: „Nan, waji chix tuj Kytanum Meẍ,” – „Mamă, vreau să merg în țara oamenilor albi,” adică în Statele Unite.

În mam, mama i-a spus că va aranja lucrurile, dar mai întâi trebuia să aștepte să treacă perioada de doliu. Un an mai târziu, cu veri care îl așteptau în California, Aroldo a plecat (BBC nu îi publică numele complet pentru a-i proteja identitatea). I-au trebuit mai mult de patru luni să coboare versanții lanțului Sierra Madre, să traverseze deșerturile din Mexic și Arizona și să ajungă în zona golfului San Francisco.

„Moartea tatălui meu mi-a pus viața în față și m-a făcut să realizez că e timpul să o înfrunt singur,” spune Aroldo, în spaniolă, limbă pe care o vorbește de asemenea. În spatele lui, o fotografie cu tatăl său, purtând o pălărie tradițională și o cămașă magenta tricotată manual sub un capixay negru specific din San Juan Atitán, îl veghează într-o seară rece de decembrie în Bay Area.

Unul dintre puținele lucruri pe care Aroldo le-a luat cu el a fost limba sa, mam, cu rădăcini ce se pierd în civilizațiile mayașe care au dominat America Centrală acum mii de ani. Astăzi, limba mam și alte limbi mayașe își extind aria, pe măsură ce oamenii indigeni din Mexic, Honduras, El Salvador și Guatemala le duc în SUA prin imigrare. De fapt, în ultimii ani, limbile mayașe – originare din Peninsula Yucatán – au devenit atât de răspândite în SUA încât două dintre ele, k’iche’ (sau quiché) și mam, se numără acum printre cele mai utilizate în instanțele americane pentru imigrare.

Ascensiunea acestor limbi indigene în comunitățile de imigranți latino-americani din SUA abia începe să fie înțeleasă pe deplin, spun experții – și are implicații importante pentru aceste comunități și nevoile lor.

Zona metropolitană San Francisco este una dintre principalele destinații pentru imigranții latino-americani. Unul din patru locuitori din Bay Area – regiune cu peste șapte milioane de oameni – este latino, majoritatea având rădăcini în Mexic și America Centrală, potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA. Guvernul american îi înregistrează pe toți ca „hispanici” la intrarea în țară, un termen care desemnează persoane din țări vorbitoare de spaniolă – deși pentru unii dintre acești migranți, precum Aroldo, spaniola nu este limba maternă, ci doar o limbă de comunicare în afara satului natal. Alții nici măcar nu vorbesc spaniolă, ci doar limba indigenă, potrivit mai multor imigranți mayași și experți intervievați.

„Mulți vorbitori de mam vin în SUA și au un set diferit de nevoi, experiențe și istorii față de vorbitorii monolingvi de spaniolă și față de cei care nu provin din culturi indigene,” spune Tessa Scott, lingvist specializat în limba mam la Universitatea California, Berkeley. „Dacă îi numești pe toți cei din Guatemala ‘hispanici’, ai putea presupune că toți vorbesc fluent spaniola – și nu e așa.”

În California, o lege adoptată în 2024 cere instituțiilor de stat să colecteze date mai detaliate despre limbile preferate ale imigranților latino-americani, inclusiv limbile indigene precum k’iche’ și mam, pentru a le înțelege mai bine nevoile.

Pe lângă nevoia de interpreți diferiți, mayașii și alți imigranți indigeni se confruntă cu provocări unice, care adesea trec neobservate atunci când sunt grupați toți sub termenul-umbrelă „hispanic”, spune Scott.

„Guatemalezii indigeni, mulți din culturile mayașe precum mam, se confruntă frecvent cu discriminare și violență intensă din partea altor categorii sociale – și acesta e adesea motivul pentru care fug în SUA, unde cer azil,” explică ea. Etichetarea tuturor latino-americanilor ca „hispanici” poate ascunde aceste ierarhii sociale, culturale și etnice complexe, și împiedica solicitanții de azil să primească servicii specializate precum sprijin legal sau psihologic.

Creșterea comunităților mayașe din SUA a oferit acestor limbi străvechi noi platforme, adăugând un nou capitol unei istorii bogate. Deși ruinele și hieroglifele orașelor mayașe pot părea relicve ale unei civilizații pierdute, multe comunități mayașe au supraviețuit cuceririi spaniole din secolul al XVI-lea și și-au păstrat cultura și limbile. În locuri precum Bay Area, limbile mayașe pot fi găsite acum la radio, în publicații locale sau chiar în săli de clasă.

„Suntem la fel de implicați în lume ca orice altă societate,” spune Genner Llanes-Ortiz, cercetător mayaș la Bishop’s University din Canada. „Continuăm să ne vorbim limbile și să le folosim nu doar pentru a ne scrie istoria, ci și pentru a crea moduri noi de a face față provocărilor.”

Cuvinte mayașe au pătruns în diverse limbi de-a lungul timpului, prin împrumuturi legate de invențiile civilizației maya.

Trabucuri și ciocolată

Când spaniolii au ajuns pe coastele Peninsulei Yucatán în secolul al XVI-lea, au găsit aproximativ o duzină de orașe-stat mayașe, unite printr-un trecut comun, dar și divizate de rivalități. Unii conducători mayași au văzut sosirea europenilor ca o oportunitate de a-și învinge rivalii, aliindu-se cu spaniolii. În acest context, învățarea limbilor locale era crucială pentru menținerea alianțelor. După cucerirea peninsulei, spaniolii au folosit limbile indigene pentru a evangheliza, administra și construi o nouă societate.

Fray Bartolomé de las Casas, misionar spaniol, a descris în scrierile sale obiceiul local de a „sorbi” ierburi aprinse. În cultura mayașă, tutunul era fumat și „băut” în ritualuri. Actul de a fuma aceste „ierburi uscate învelite într-o frunză”, cum scria de las Casas, se numea siyar în mayașa veche – de aici provine spaniolul cigarro și apoi englezescul cigar.

Un alt cuvânt care a ajuns în alte limbi este cacao, boabele din care se face ciocolata și pe care de las Casas le-a dus în Europa în 1544.

Astăzi există peste 30 de limbi mayașe vorbite de cel puțin șase milioane de oameni la nivel global. Deși unele, precum chicomuseltec și choltí, au dispărut sau sunt pe cale de dispariție, altele – k’iche’, yucatec și q’eqchi – au în jur de un milion de vorbitori fiecare.

Toate provin din aceeași limbă-mamă, proto-mayașa, vorbită înainte de anul 2000 î.e.n. Totuși, diferențele sunt atât de mari încât vorbitorii de mam (aprox. 500.000 de persoane) nu pot înțelege k’iche’, iar cei din Yucatán nu pot înțelege mam. Despre yucatecă, Aroldo spune: „pentru mine e ca germana” – o limbă pe care nu o vorbește deloc.

Timp de aproape 2000 de ani, limbile mayașe au avut un sistem propriu de scriere, cunoscut sub numele de mayașa clasică. Compus din hieroglife, era folosit doar de elitele societății. „Dacă vrem o echivalare istorică, mayașa clasică era ca latina,” spune Llanes-Ortiz. „Era o limbă de prestigiu, folosită de elite, în timp ce restul populației vorbea un dialect propriu care, treptat, s-a amestecat cu latina.”

Misionarii spanioli au considerat hieroglifele păgâne și le-au eliminat sistematic. Copiii elitelor mayașe au fost forțați să renunțe la scrierea hieroglifică și să învețe alfabetul latin. Cele mai multe cărți scrise până atunci, numite codexuri, au fost distruse. Însă limbile orale au fost tolerate și, scrise cu caractere latine, au supraviețuit până în prezent.

„Limbile mayașe erau atât de răspândite în epoca colonială încât documente administrative, testamente, declarații politice erau redactate în ele, cu caractere latine care încă se păstrează în arhivele orașului Sevilla,” spune Llanes-Ortiz.

Implicarea vorbitorilor nativi în cercetarea hieroglifelor a adus progrese majore în înțelegerea limbilor mayașe și a inspirat o nouă generație să le recupereze. Grupuri precum Ch’okwoj sau Chíikulal Úuchben Ts’íib organizează ateliere și creează tricouri și căni cu glife pentru a le transmite generațiilor viitoare.

Limbile mayașe migrează spre nord

Aroldo avea cinci ani când și-a văzut primii veri plecând din San Juan Atitán spre Statele Unite. Nu avea să-i mai vadă mulți ani, dar le asculta vocile pe casetele audio pe care le trimiteau din când în când, povestind despre o țară străină.

Primii mayași care au ajuns cunoscut în SUA, spune Llanes-Ortiz, au fost parte a Programului Bracero, care a adus muncitori mexicani să-i înlocuiască pe americanii plecați pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Însă cele mai mari valuri au venit zeci de ani mai târziu, la sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, când migrația latino-americană a atins cote maxime.

Numărul guatemalezilor care trăiesc în SUA a crescut de la 410.000 în anul 2000 la 1,8 milioane în 2021 – dintr-o țară cu doar 17 milioane de locuitori. Printre acești migranți se numără mulți mayași care s-au stabilit în state precum Florida și California.

„Primii migranți au testat terenul în SUA, au văzut că se pot câștiga bani buni și au transmis vestea mai departe. Așa au venit și prietenii lor mam, apoi alți cunoscuți,” spune Silvia Lucrecia Carrillo Godínez, profesoară de mam în San Juan Atitán, vorbind în spaniolă.

Migrația a transformat San Juan dintr-o economie bazată pe porumb și fasole într-una dependentă de remitențe – la fel ca mare parte din Guatemala. Astăzi, aproape unul din cinci locuitori din San Juan pleacă în Mexic sau în Statele Unite în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. „Migrația este ceea ce susține satul nostru,” spune Carrillo Godínez. „Sfatul oamenilor mam din SUA pentru cei de aici este: învață să aduni, să scazi, un pic de spaniolă și du-te în State. E singura cale spre progres.”

Timp de decenii, imigranții mayași din San Francisco s-au stabilit în cartierul Mission. Însă, pe măsură ce costurile locuințelor au crescut în anii 2000 și 2010, mulți s-au mutat în East Bay, în special în orașele Oakland și Richmond. „Există o legătură directă cu Oakland,” spune Scott, lingvista. „Când merg în San Juan Atitán și sunt întrebată de unde sunt, nu spun SUA sau California; ci spun Oakland – și toți știu unde este.”

Aroldo și-a găsit o comunitate locală unită de limba mam și tradițiile mayașe. Sărbătoresc evenimente și festivaluri tradiționale și se ajută prin comitete de cartier. Din când în când, primește un mesaj pe WhatsApp în mam: At jun xjal yab’ – cineva e bolnav; sau At jun xjal ma kyim – cineva a murit.

La fel ca mulți migranți, Aroldo vede timpul petrecut în California ca temporar – un loc unde muncește până va putea să se întoarcă în San Juan Atitán și să-și construiască o casă pentru familie. Deși încă își plânge tatăl și îi este dor de familie și de munții cețoși ai copilăriei, își găsește alinarea în limba mam.

„Sunt atâția paisanos aici încât rareori simt dorul de casă. Limba face ca dorul să fie mai ușor,” spune el. De aceea, îi reamintește mereu nepotului său – care merge la o școală de limbă engleză în East Bay – să vorbească mam acasă. „Întâi vine mam, apoi spaniola, apoi engleza,” îi spune.

---

Sursa & foto: bbc