De ce islandezii sunt mai fericiți ca niciodată?

​ 

Islanda este unul dintre puținele locuri din lume unde nivelul de fericire este în creștere. Localnicii spun că secretul stă în natură, egalitatea de gen și un profund simț al rezilienței.

Pentru al treilea an consecutiv, Finlanda a ocupat primul loc în Raportul Mondial al Fericirii 2025. Deși țările nordice stau în mod tradițional bine în clasament, Danemarca (pe locul doi), Suedia (locul patru) și Norvegia (locul șapte) au raportat o scădere ușoară a scorului general de fericire de-a lungul timpului. Din primele 20 de țări, doar șapte au înregistrat o creștere constantă a fericirii de la an la an – iar Islanda se remarcă printr-una dintre cele mai mari creșteri, cu un avans de 9,1% față de măsurarea inițială din 2008.

Clasată în prezent pe locul trei în lume (comparativ cu locul 18 în 2008), Islanda obține cel mai mare scor în ceea ce privește sprijinul social, dar și scoruri impresionante la libertate (locul trei) și generozitate (locul cinci). Deși are o populație relativ mică – sub 400.000 de locuitori – țara continuă să investească în infrastructură, politici sociale progresiste și turism.

Dar ceea ce îi face pe mulți islandezi cei mai fericiți este ceva ce guvernul controlează doar parțial: peisajele de altă lume ale țării.

„De acasă, de la muncă, e foarte ușor să ajungi într-un parc național sau într-o zonă deschisă unde poți face drumeții, poți merge pe lângă râu, coastă sau lacuri,” spune Hrund Gunnsteinsdóttir, autoarea cărții InnSæi: Heal, Revive and Reset with the Icelandic Art of Intuition. Ea iubește în special contrastele peisajului – de la verde luxuriant la nisipuri negre și sterpe.

Jessica Poteet, geolog originar din SUA, s-a mutat în Islanda tocmai pentru a fi mai aproape de natură. „Să trăiesc într-un loc cu vulcani, aurore boreale și ceruri roz ca vata de zahăr iarna, cu munți acoperiți de zăpadă… e un vis,” spune ea. „Nu iau nimic din toate astea de-a gata. Natura e un factor cheie în fericirea mea.”

Totuși, localnicii recunosc că iernile pot fi lungi și întunecate, ceea ce reprezintă o provocare – dar soarele de la miezul nopții din timpul verii compensează. În zilele cu soare, mulți angajatori oferă chiar o „zi liberă de soare” pentru ca oamenii să se bucure de drumeții sau schi, în funcție de sezon.

Rețeaua puternică de protecție socială a Islandei le oferă locuitorilor un sentiment de siguranță și liniște. „În timpul pandemiei, mi-am pierdut locul de muncă. Am putut beneficia de ajutor de șomaj până când mi-am găsit altceva,” spune Brenna Elizabeth Scheving, o altă expat americană stabilită în Islanda.

Ea a profitat și de politica generoasă a țării privind concediul parental: ambii părinți au dreptul să împartă 12 luni de concediu, câte șase luni fiecare, dintre care șase săptămâni sunt transferabile între parteneri. Legea se aplică atât părinților biologici, cât și celor adoptivi, indiferent de statutul marital sau de orientarea sexuală.

Grădinița este disponibilă pentru copiii de la vârsta de doi ani, ceea ce permite părinților să lucreze și să câștige venituri, știind că educația și îngrijirea copiilor sunt asigurate.

Politicile echitabile de gen fac parte din identitatea Islandei de decenii întregi. Țara a înregistrat cel mai mic decalaj de gen din lume timp de 15 ani consecutivi, potrivit Forumului Economic Mondial 2024 – lucru care contribuie, fără îndoială, la starea generală de bine.

„Guvernul e condus de femei,” spune Gunnsteinsdóttir, menționând că Islanda a avut în 1980 prima femeie aleasă democratic ca președinte. „Aveam șase ani când a fost aleasă și nu concepeam ideea ca un bărbat să fie președinte.”

Aceste câștiguri în egalitatea de gen au fost obținute prin luptă. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la Ziua Femeilor Libere, când femeile din Islanda au făcut grevă pentru a protesta împotriva lipsei de reprezentare în politică și pe piața muncii. „Le sunt profund recunoscătoare acestor femei și bărbaților care le-au susținut,” spune Gunnsteinsdóttir.

Nu înseamnă că Islanda nu are și ea probleme. Costurile, în special în capitala Reykjavík, au crescut considerabil. „Costul vieții e ridicat, mai ales cel al locuințelor – un aspect dificil atât pentru localnici, cât și pentru expați,” spune Kevin Mercier, fotograf francez care locuiește în Islanda de șase ani.

O parte din vină pentru prețurile ridicate ale chiriilor o poartă închirierile pe termen scurt. Turismul a pus presiune pe insulă, dar beneficiile au depășit costurile, spun mulți localnici. Islanda a primit aproximativ 2,3 milioane de turiști internaționali în 2024 – aproape dublu față de 2015 și de șase ori mai mulți decât populația țării.

Mișcarea de promovare a turismului responsabil a pornit de la nivel local și este condusă de Iceland Tourism, în colaborare cu autoritățile și companiile private.

Turismul a adus și îmbunătățiri infrastructurii. „Finalizarea Drumului Inelar [Ring Road] în 2019 a fost excelentă pentru toți, conectând comunități izolate,” spune Poteet. „Volcanul Fagradalsfjall a atras atât de mulți vizitatori încât autoritățile au construit imediat trasee amenajate – impresionant!”

Hotelurile promovează sustenabilitatea și stilul de viață islandez. Hotel Ranga, deținut de o familie, oferă programul „Trăiește ca un islandez”, cu ghizi locali care duc oaspeții la ferme străvechi și le oferă apă dintr-un izvor care se spune că prelungește viața. ION Hotels, deținut de antreprenoarea Sigurlaug Sverrisdóttir, are angajate majoritar femei în ambele locații ale sale.

Numărul restaurantelor, cafenelelor și barurilor a crescut, transformând centrele urbane în locuri mai vii. „Când eram copil, mergeai pe străzile din Reykjavík și rareori vedeai oameni. Acum chiar îmi place agitația,” spune Gunnsteinsdóttir.

În ciuda tuturor factorilor externi, fericirea islandezilor pare să vină din interior – din reziliență și adaptabilitate. Gunnsteinsdóttir invocă termenul vechi islandez innsæi, care înseamnă „marea din interior”.

„Este lumea dincolo de cuvinte – a viziunii, sentimentelor, imaginației, a lucrurilor care fierb înainte să iasă la suprafață,” explică ea. „Înseamnă și ‘a vedea din interior spre exterior’, adică a avea o busolă interioară care te ghidează în viață.”

Această intuiție se dezvoltă trăind într-un mediu imprevizibil și cu vreme schimbătoare. „În ultimii ani, am avut mai multe erupții și cutremure. Când simți constant că pământul se mișcă, îți amintești cât de rapid se pot schimba lucrurile,” spune ea. „Când vine vorba de fericire, totul ține de cum facem ce e mai bun din ce avem, mai ales atunci când lucrurile nu ies conform planului.”

---

Sursa & foto: bbc