Focile călugăr mediteraneene: Înapoi din pragul dispariției

​ 

Call to Earth este o serie editorială CNN dedicată relatării provocărilor de mediu cu care se confruntă planeta noastră, alături de soluțiile posibile. Inițiativa Perpetual Planet a Rolex a colaborat cu CNN pentru a crește gradul de conștientizare și educație în jurul subiectelor-cheie legate de sustenabilitate și pentru a inspira acțiuni pozitive.

Focile călugăr mediteraneene, cu ochii lor mari și rotunzi și aspectul blând, sunt mai istețe decât par. Cunoscute pentru tactica lor vicleană de a fura peștele direct din plasele pescarilor – și uneori de a le rupe în acest proces – nu au fost niciodată prea populare printre pescari, unii ajungând chiar să le omoare intenționat, din răzbunare.

Acest mamifer, odinioară larg răspândit în Marea Mediterană, Marea Neagră, nord-vestul Africii și insulele atlantice Canare, Madeira și Azore, a fost vânat de-a lungul istoriei pentru carne, ulei și piele. Din cauza acestor amenințări, populațiile au suferit un declin dramatic în secolul XX, specia devenind una dintre cele mai periclitate mamifere marine de pe planetă.

Dar în ultimii ani, situația s-a schimbat.
Deși focile călugăr mediteraneene rămân în pericol, datorită eforturilor de conservare și a protecțiilor legale, populațiile au început să-și revină. Unele estimări indică faptul că la începutul acestui secol existau între 400 și 600 de exemplare; acum se estimează că sunt până la 1.000 în întreaga lume.

În 2015, specia a fost reclasificată de la „critic în pericol” la „în pericol”, iar în urmă cu doi ani a fost trecută la statutul de „vulnerabilă”. Oamenii de știință speră că, prin îngrijire continuă, specia va avea un viitor mai sigur.

Focile călugăr mediteraneene pot ajunge până la 2,8 metri lungime și pot cântări între 250 și 400 de kilograme. Masculii sunt în general mai închiși la culoare, în timp ce femelele au un gri-argintiu sau maro deschis. Au înotătoare scurte și rotunjite, iar spre deosebire de majoritatea focilor, au nări orientate în sus, oferindu-le un aspect blând, aproape canin.

Filozoful grec Aristotel a fost primul care a descris foca călugăr mediteraneană, în lucrarea sa din secolul IV î.Hr., „Istoria animalelor”. El nota că focile se adunau în grupuri pe plajele nisipoase, pe stânci și în peșteri larg accesibile, descriindu-le ca fiind sociabile și omniprezente în viața de coastă mediteraneană. Se spune că denumirea de „călugăr” provine de la pliurile de piele din jurul gâtului, ce semănau cu gluga unei robe de călugăr.

Astăzi, specia este mult mai greu de observat, fiind găsită în principal în estul Mediteranei, cu cele mai mari populații de-a lungul coastelor și în peșterile ascunse din Grecia, Turcia și Cipru. O altă populație importantă trăiește în Cabo Blanco, pe coasta Mauritaniei, în nord-vestul Africii. Dimitri Tsiakalos, de la Societatea Elenă pentru Studiul și Protecția Focilor Călugăr (MOm), spune că la Cabo Blanco se poate vedea încă o colonie mare în care focile trăiesc împreună – „un comportament pe care îl aveau în vremuri străvechi.”

În zone precum Grecia și Mauritania, secolele de persecuție au făcut ca focile să evite plajele deschise și să se adapteze, folosind peșteri marine ascunse pentru reproducere și odihnă. Totuși, există semne că își recapătă treptat obiceiurile de altădată. „Am înregistrat din nou nașteri și alăptări pe plaje deschise,” explică Tsiakalos. „Asta arată că, pe măsură ce atitudinea oamenilor se schimbă, focile recapătă încredere și revin la comportamentele lor inițiale.”

Eforturile de protejare a speciei au inclus crearea de arii marine protejate în jurul habitatelor esențiale, cum ar fi peșterile de reproducere; restricționarea anumitor echipamente de pescuit și mutarea unor practici periculoase pentru a reduce capturile accidentale; dar și campanii de conștientizare adresate publicului și comunităților de pescari. De asemenea, specia beneficiază de protecții legale puternice prin diverse legi și convenții internaționale.

MOm, una dintre organizațiile nonguvernamentale care protejează foca, cartografiază habitatele, monitorizează populațiile și administrează un centru dedicat de reabilitare pentru puii orfani sau focile rănite. Organizația lucrează și la schimbarea percepției publice: „Pescarii ne vedeau ca pe niște inamici – acum încep să facă parte din rețeaua noastră,” spune Tsiakalos.Deși eforturile recente de conservare au adus speranță, specia încă are un viitor incert.

Populațiile izolate și fragmentate sunt vulnerabile în fața amenințărilor continue, precum degradarea habitatului, poluarea, bolile și impactul tot mai sever al schimbărilor climatice. „Trebuie să continuăm monitorizarea și acțiunea,” spune Tsiakalos. „Suntem cu prudență optimiști în privința viitorului focilor călugăr mediteraneene. Asta e mentalitatea noastră. Sperăm că putem readuce specia la locul pe care îl merită.”

---

Sursa & foto: cnn