Stratul de gheață din Antarctica crește pentru prima oară în două decenii

​ 

Ecologiștii au motive noi de speranță. În cazul a cel puțin patru ghețari majori din regiunea Wilkes Land–Queen Mary Land, aflată în estul Antarcticii, datele din satelit arată o inversare a procesului de pierdere accelerată de masă înregistrat între 2011 și 2020.

În perioada 2021–2023, acești ghețari au înregistrat creșteri record ale masei de gheață, potrivit unui studiu coordonat de Dr. Wang și Prof. Shen de la Universitatea Tongji din Shanghai, China, bazat pe datele obținute din misiunile satelitare GRACE ale NASA, informează Live Science.

Calota glaciară antarctică (AIS) joacă un rol crucial în reglarea nivelului oceanului global. Studiile anterioare au indicat o tendință de pierdere a masei de gheață, în special în Antarctica de Vest și în Peninsula Antarctică, în timp ce ghețarii din estul Antarcticii păreau mai stabili.

Însă, noul studiu arată o schimbare surprinzătoare: între 2021 și 2023, AIS a înregistrat o creștere record a masei totale de gheață. Mai exact, între 2002 și 2010, Antarctica pierdea în medie 74 de miliarde de tone de gheață pe an, iar între 2011 și 2020, pierderea aproape s-a dublat, ajungând la 142 de miliarde de tone anual.

Această accelerare a topirii a fost legată, în principal, de pierderile înregistrate în Antarctica de Vest și în regiunea Wilkes Land–Queen Mary Land. Cu toate acestea, începând cu anul 2020, cercetătorii au observat o inversare semnificativă a tendinței, asociată probabil cu o acumulare anormală de precipitații.

În perioada 2021–2023, masa calotei glaciare a crescut în medie cu 108 miliarde de tone anual, potrivit aceleiași surse. Această evoluție contrazice prognozele anterioare și oferă un semnal pozitiv în contextul crizei climatice.

Importanța acestor patru ghețari este uriașă: topirea lor completă ar putea duce la o creștere a nivelului mării cu peste 7 metri la nivel global. Modelele lor pronunțate de ablație sunt deja considerate semnale climatice critice și justifică o atenție științifică sporită privind stabilitatea acestor formațiuni de gheață.

Pe lângă influența precipitațiilor, cercetătorii subliniază și rolul jucat de fenomenele meteorologice extreme, precum așa-numitele „râuri din cer” – sisteme de umiditate intensă care pot contribui la topirea gheții, la destabilizarea ghețarilor și la valuri uriașe ce afectează banchizele din Peninsula Antarctică.

---

Sursa: digi24 • foto: unsplash