Săptămâna Luminată continuă cu Marțea Albă, a treia zi de Paște

​ 

În această zi, se spune că este bine să se dea de pomană și să nu se lucreze prin gospodărie. În satele tradiționale, Marțea Albă era considerată o zi nelucrătoare: nu se spăla, nu se călca, nu se făcea curățenie. Femeile din mai multe zone rurale ofereau de pomană pasca rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor plecați dintre noi.

Ce trebuie să faci de Marțea Albă din Săptămâna Luminată

Femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la masa de Paște. De asemenea, în această zi se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște, iar ouăle pot fi ciocnite nu doar „cap cu cap”, ci și „dos cu dos” sau „coastă cu coastă”.

În unele regiuni ale țării, în această a treia zi de Paște, finii obișnuiau să le ofere nașilor, iar cumetrii între ei, nu doar pască, ci și colaci. În Moldova, era un obicei să se revină cu vizita la cei care fuseseră gazde în prima zi de Paște.

Conform tradiției, ciocnirea ouălor „dos cu dos” și „coastă cu coastă” este specifică acestei zile, fiind considerată o formă de continuare a bucuriei pascale.

Credințe populare legate de Marțea Albă

O credință veche spune că firimiturile rămase de la mesele de Paște nu trebuie aruncate, ci păstrate. Îngropate în pământ, se credea că din ele răsare o plantă numită cucoană sau maruncă, bună de pisat și pus în băutură, pentru ca femeile să poată rămâne însărcinate.

Obiceiul vizitelor de final de sărbătoare

În ultima zi de sărbătoare a Paștelui, oamenii obișnuiau să-și viziteze rudele, vecinii și prietenii. Aceste vizite purtau denumirea de „Umblatul cu pasca”. Tradiția vine din vremurile în care creștinii mergeau din casă în casă pentru a vesti Învierea Domnului.

Uscarea și sfărâmarea pâinii de împărtășanie în Marțea Albă

Tot în Marțea Albă se desfășoară uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț – pâinea de împărtășanie sfințită în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat conform unei rânduieli speciale, apoi este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acesta va fi folosit tot anul pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Tradiții în zilele următoare din Săptămâna Luminată

Marțea Albă este o zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile oferă de pomană pască și vin roșu.

Miercurea Luminată, cunoscută și ca Sfânta Mercurie, permite muncitul doar bărbaților. Femeile nu trebuie să muncească, pentru a nu atrage rozătoarele în casă – o superstiție legată de „nunta șoarecilor”.

Joia Verde, sau „Joia Rea”, este ziua în care se cinstesc câmpurile și recoltele. Este interzisă munca pentru a evita seceta și dăunătorii. Se practică un ritual al morților: se aduc 44 de găleți cu apă, se aprind lumânări la colțuri și apa este turnată în fântână.

Vinerea Scumpă, cunoscută și ca „Fântânița”, este ziua Izvorului Tămăduirii – opusul Vinerii Mari de dinainte de Paște. O legendă spune că Maica Domnului a construit o fântână cu apă vie, care curge doar în această zi.