Locul antic care ajută Albania să-și revendice identitatea

​ 

Odată cunoscută drept „Coreea de Nord a Europei”, Albania se întoarce la siturile sale milenare și la patrimoniul cultural bogat pentru a-și reclădi imaginea.

După o perioadă de tumult, locurile încearcă adesea să privească spre viitor. Totuși, la 40 de ani de la moartea dictatorului comunist Enver Hoxha, Albania privește, în multe privințe, spre trecutul său îndepărtat.

O perioadă de izolare extremă, între anii 1940 și 1991, a făcut ca națiunea balcanică să-și închidă instituțiile religioase, să-și neglijeze numeroasele situri istorice și să devină cunoscută drept „Coreea de Nord a Europei”.

Dar astăzi, Albania depune eforturi pentru a-și revendica patrimoniul cultural, păstrând peisajul natural și îmbrățișându-și rădăcinile străvechi.

Ruinele orașului Butrint, vechi de peste 2.500 de ani, sunt un astfel de exemplu. Datând din aproximativ 800 î.Hr., acest sit s-a aflat mult timp în centrul lumii occidentale, supraviețuind conflictelor, absorbând diverse culturi și lăsând în urmă multiple straturi de istorie care pot fi explorate.

Probabil a fost un oraș-stat grec înainte ca romanii să-l extindă într-un oraș prosper, dotat inclusiv cu o baie publică. Mai târziu, bizantinii și otomanii și-au lăsat și ei amprenta asupra acestuia. Istoria Butrintului povestește despre politica în schimbare a Mediteranei și despre numeroasele sale culturi și religii – toate acestea contribuind la formarea Albaniei moderne.

„În 1992, Butrint a fost primul loc din Albania declarat patrimoniu mondial Unesco”, a explicat gazda emisiunii BBC Travel Show, Qasa Alom, într-un episod recent. „Acesta păstrează o parte din bogata istorie culturală care depășește umbra evenimentelor din ultimul secol.”

Astăzi, ruinele extinse ale orașului fac parte din Parcul Național Butrint, care include 93 km² de peisaj litoral împădurit. Pe lângă situl istoric, parcul găzduiește și 1.200 de specii diferite de plante și animale. Vizitatorii pot explora ruinele unui teatru din epoca elenistică, admira monumente creștine timpurii și pot face drumeții pe dealurile împădurite sau croaziere pe Lacul Butrint din apropiere.

Preservarea atât a ruinelor, cât și a zonei înconjurătoare este rezultatul unui efort concertat al unor organizații precum Fundația Butrint și Fondul Mondial pentru Monumente. Donațiile acestor grupuri au ajutat la restaurarea sitului Butrint și la protejarea peisajului înconjurător, oferind totodată instruire în domeniul conservării istorice, care a creat locuri de muncă necesare pentru comunitatea locală.

„A fost o luptă în ultimii 30 de ani să protejăm frumusețea și istoria Butrintului, inițial din cauza neglijenței de după căderea comunismului… dar și din cauza dezvoltatorilor care încercau să construiască în jurul sitului,” a declarat Ani Tare, directorul Parcului Național Butrint, pentru BBC.

Butrint nu este singura parte din Albania care a experimentat o restaurare. În capitala țării, Tirana, situată la 278 km la nord, multe monumente din epoca Hoxha au fost demolate pentru a face loc unor spații comunitare noi. Piața Skanderbeg, de exemplu, odată plină de monumente dedicate comunismului și puterii lui Hoxha, este acum cea mai mare piață pietonală din Balcani.

De asemenea, turnul Piramida din Tirana a fost transformat dintr-un muzeu dedicat lui Hoxha într-un parc și o grădină de sculpturi cu priveliști panoramice asupra orașului.

Mai mult despre acest subiect:

• Un „mini-Grecia” la malul mării
• Madeira: „Hawaii-ul Europei” de la distanță
• Cele mai bune 25 de destinații de călătorie în 2025

Arta a ajutat, de asemenea, albanezii să se desprindă de trecut și să-și reimagineze o nouă identitate națională în alte moduri. La Butrint, de exemplu, evenimente precum festivalul anual de teatru, organizat în teatrul antic din piatră al sitului, au readus un sentiment de mândrie și istorie în rândul comunității locale.

„La început vizitatorii festivalului erau gălăgioși, nu înțelegeau ce se întâmplă și obișnuiau să fure pernele,” a explicat Tare. „În cinci ani, oamenii din zonă veneau frumos îmbrăcați, nimeni nu mai făcea zgomot, toți respectau teatrul, nimeni nu mai fura perne. De ce? Pentru că cultura acestui loc i-a făcut conștienți și le-a oferit un sentiment de mândrie.”

---

Sursa: bbc • Foto: wikipedia